UPDATE Buget 2026. Dezbateri în comisiile de buget-finanţe. Au fost aprobate bugetele mai multor instituții și ministere

Bugetele pentru mai multe instituții importante și ministere au fost aprobate în comisiile parlamentare. Datele arată creșteri diferite, de la ajustări moderate la majorări semnificative.

UPDATE 17:40. Bugetul Ministerului Culturii, aprobat cu 34 de voturi „pentru” şi 11 „împotrivă”

Comisiile parlamentare reunite de buget-finanţe au aprobat, marţi, bugetul Ministerului Culturii, cu 34 de voturi „pentru” şi 11 „împotrivă”.

Potrivit proiectului Guvernului, bugetul Ministerului Culturii pentru acest an prevede credite de angajament de 2.171.982.000 lei, în creştere cu 56,29% faţă de anul trecut, şi credite bugetare de 1.443.680.000 lei, cu 3,73% mai mult decât în anul precedent. Pentru cheltuielile de personal sunt alocaţi 51.640.000 lei din credite de angajament şi 51.640.000 lei din credite bugetare, cu 1,30% mai mult ca anul trecut.

Ministrul Culturii, Andras Istvan Demeter, a declarat că bugetul pentru 2026 este construit pe responsabilitate şi pe o viziune clară, axată pe modernizarea infrastructurii culturale şi valorificarea patrimoniului naţional prin investiţii strategice.

„Bugetul total se cifrează la 1,44 miliarde de lei, în creştere faţă de anul precedent, ceea ce ne permite asigurarea funcţionării instituţiilor culturale, cât şi continuarea proiectelor majore de investiţii.

Cea mai mare parte a bugetului, peste 74%, este destinată instituţiilor publice – muzee de artă, opere şi filarmonici – care reprezintă pilonii principali ai vieţii culturale din România”, a spus Andras Istvan Demeter.

El a subliniat că anul acesta este esenţial pentru implementarea investiţiilor finanţate prin PNRR, menţionând drept proiect emblematic Complexul Muzeal de la Floreşti – Galeria Istorică a Transilvaniei, realizat de Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei.

„Această investiţie, realizată în cea mai mare parte din PNRR, reprezintă cel mai modern muzeu nou construit de România în ultimele decenii şi va deveni un centru cultural de referinţă pentru întreaga regiune”, a afirmat ministrul.

Andras Istvan Demeter a enumerat şi alte direcţii de investiţii: continuarea restaurării monumentelor istorice, modernizarea unor instituţii importante precum Muzeul Naţional „George Enescu”, Muzeul Naţional de Artă sau Muzeul Naţional de Istorie, accelerarea digitalizării patrimoniului, precum şi susţinerea marilor proiecte culturale ale ţării – Festivalul şi Concursul „George Enescu”, participarea României la expoziţii internaţionale şi programele dedicate culturii scrise şi industriilor creative.

„În concluzie, bugetul Ministerului Culturii pentru 2026 nu este doar un buget de funcţionare, ci un buget al investiţiilor strategice în patrimoniu, infrastructură culturală şi de modernizare a sectoarelor culturale din România.

Pe parcursul execuţiei din semestrul întâi vom monitoriza raportul dintre nevoile suplimentare de distribuire şi posibilităţile concrete de rectificare pentru a putea răspunde tuturor nevoilor care nu sunt acoperite de forma actuală a bugetului”, a mai spus ministrul Culturii.

UPDATE 17:00. Bugetul Ministerului Sănătăţii a fost aprobat în Parlament

Bugetul Ministerului Sănătăţii pe anul 2026 a fost aprobat, marţi, în comisiile parlamentare de buget-finanţe în unanimitate, fiind admise şi 3 amendamente.

Bugetul propus pentru Ministerul Sănătăţii este de 31.102.739.000 lei credite de angajament, mai mare cu 32,53% faţă de anul trecut şi 22.782.762.000 lei credite bugetare, mai mic cu 12,87% faţă de 2025.

Cheltuielile curente sunt de 31.059.574.000 lei credite de angajament, în creştere cu 32,45% şi 22.739.597.000 lei credite bugetare, în descreştere cu 13,33% faţă de 2025.

Cheltuielile de personal sunt de 2.514.000.000 lei credite de angajament, în descreştere cu 8,50 % faţă de 2025 şi 2.514.000.000 lei credite bugetare, în descreştere cu 8,45%.

Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rogobete, a declarat că bugetul ministerului pe anul 2026 este în creştere cu 2,5 miliarde de lei faţă din bugetul executat în anul 2025.

„Acţiunile prioritare, în special patologiile critice, vorbim aici de anestezie, terapie intensivă, pacienţii cu AVC, cu infarct, arsurile grave, cumulează un buget de 475 de milioane, o creştere cu 100 de milioane faţă de anul 2025. Sunt acoperite cheltuielile atât de personal, cât şi de materiale sanitare pentru UPU şi ambulanţe în sumă de 1.896.000.000, o sumă egală cu cea de anul trecut.

Pentru fondurile europene nerambursabile, vorbim aici de Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, Ministerul Sănătăţii are o execuţie în momentul de faţă, o execuţie globală de 88%, restul de 12% este prevăzut în bugetul pe anul acesta şi cumulează suma de 4,5 miliarde. Pentru proiectele Băncii Mondiale, şi aici mă refer la cele trei centre de arşi grav – Timişoara, Târgu Mureş şi Grigore Alexandrescu Bucureşti – bugetul este de 400 de milioane, suficient pentru a închide cele trei proiecte de anul acesta şi sigur că mai există un capitol pentru compensarea medicamentelor în sumă de 1.670.000.000, cu o creştere faţă de anul trecut cu 100 de milioane.

Cam acestea sunt principalele acţiuni din domeniul Sănătăţii, cu bugetul cumulat de care v-am spus. Este o creştere de 2,5 miliarde faţă din bugetul executat în anul 2025”, a menţionat ministrul Sănătăţii.

UPDATE 16:30. Tensiuni în Parlament, la discuțiile despre buget. Adrian Câciu, agresiv față de la Gabriela Horga

Liberala Gabriela Horga, care conducea şedinţa comisiilor de buget-finanţe, i-a reproşat lui Câciu că îi jigneşte pe colegii din Parlament.

”Am pus o întrebare, vreau un răspuns! Vreau un răspuns!”, a ţipat deputatul PSD Adrian Câciu, luând-o de mână pe Horga şi apoi dând cu pumnul în masă.

”Nu mai ţipaţi şi nu mai jigniţi colegii! Opriţi-vă! Vă rog!”, i-a răspuns Horga.

PNL cere PSD și conducerii Camerei Deputaților să îl sancționeze pe social-democratul Adrian Câciu pentru „comportamentul agresiv” pe care l-a avut, marți, în comisiile pentru buget. Liberalii anunță, de asemenea, că vor sesiza Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.

„Partidul Național Liberal condamnă ferm gestul violent al deputatului PSD Adrian Câciu, manifestat în cursul ședinței de astăzi a Comisiei de Buget-Finanțe, față de senatoarea PNL Gabriela Horga”, transmite PNL, într-un comunicat de presă.

De asemenea, liberalii spun că vor sesiza Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.

Totodată, PNL cere PSD „să se delimiteze ferm de comportamentul acestui personaj care recidivează în atitudinea misogină și, recent, chiar xenofobă”.

„Un asemenea comportament este inacceptabil oriunde, nu doar într-un for legislativ al unui stat democratic”, mai arată comunicatul PNL.

Săptămâna trecută, la audierea ministrul Oana Ţoiu în Comisia de politică externă, Adrian Câciu i s-a adresat colegului său de parlament Hajdu Gabor: „Tu eşti UDMR. Nu înţelegi ce înseamnă să fii român”.

La un moment dat, Iulian Lőrincz (USR) i-a şoptit preşedintelui de şedinţă că social-democraţii sunt needucaţi, Adrian Câciu replicând: „Domnul Lorincz, ţi-ai tăiat unghiile ca să vorbeşti cu noi?!”.

Ca rezultat, deputatul USR Iulian Lorincz, vicepreşedinte al Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării şi membru în Comisia pentru politică externă a Camerei Deputaţilor, a depus sesizare la Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării împotriva deputatului PSD Adrian Câciu, pe care îl acuză de ”derapaje inacceptabile”.

Raport favorabil în comisii pentru bugetul Ministerului Educaţiei şi Cercetării

Comisiile reunite de buget-finanţe ale Parlamentului au dat marţi raport favorabil bugetului Ministerului Educaţiei şi Cercetării. În total, s-au înregistrat 36 de voturi „pentru” şi 11 voturi „împotrivă”.

Ministrul Educaţiei şi Cercetării, Mihai Dimian, a prezentat structura bugetului, explicând modul în care este finanţat sistemul de învăţământ din diverse surse, precum şi cheltuielile pentru burse şi programe educaţionale. Răspunzând întrebărilor parlamentarilor, el a precizat că bugetul programului „masă caldă/masă sănătoasă” înregistrează o creştere de 35%.

„Deci este un progres care vine pe două căi. (…) Vedem în continuare ce putem face şi la rectificare şi sigur şi prin atragerea de fonduri europene. În acelaşi timp trebuie să avem grijă cum alocăm aceste fonduri, astfel încât să ajungă la cei care pot contribui la reducerea abandonului şcolar”, spune ministrul.

Referindu-se la domeniul cercetării, ministrul a menţionat că evaluarea institutelor este în desfăşurare.

„Sunt evaluate 30 şi ceva de institute – unele în clasa A, altele în clasa B. Urmează să vedem rezultatele finale şi după care să începem procesul de restructurare într-o anumită măsură a acestor institute. (…) În acest an, cel puţin, discutăm de o finanţare pe care se poate construi”, a spus ministrul.

Mihai Dimian a subliniat şi necesitatea unei schimbări de percepţie în societate faţă de activitatea cadrelor didactice.

„Avem nevoie de o schimbare de viziune şi în societate faţă de ce fac profesorii. Avem nevoie împreună să vedem într-adevăr profesorii care stau mai mult de 40 de ore şi lucrează pentru meseria lor şi să-i apreciem pentru asta, nu să-i criticăm că nu lucrează decât 20 de ore.

Iar aceasta se face expunând societăţii ceea ce face fiecare profesor, ceea ce fac directorii respectivi, ceea ce fac inspectorii respectivi. Eu iubesc şi respect educaţia, şansa mea în viaţă a fost educaţia şi oriunde m-am dus în această lume am beneficiat de educaţia primită în România”, a afirmat Dimian.

Proiectul de buget prevede pentru Ministerul Educaţiei 65.388.862.000 lei credite de angajament, o creştere de 6,13% faţă de anul trecut, şi 64.923.829.000 lei credite bugetare, cu 6% mai mult decât în 2025.

La capitolul cheltuieli curente, creditele de angajament ajung la 64.182.021.000 lei (+5,95%), iar creditele bugetare la 63.716.988.000 lei (+5,24%).

Cheltuielile de personal sunt stabilite la 35.975.606.000 lei, atât ca credite de angajament, cât şi ca credite bugetare, în scădere cu 2,81% faţă de anul precedent.

Undă verde și pentru Bugetul Ministerului Agriculturii

Proiectul de buget al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) pentru anul 2026 a fost aprobat marţi în comisiile reunite de buget-finanţe din Parlament, cu 34 de voturi pentru şi 13 împotrivă.

Niciun amendament nu a fost susţinut şi nici aprobat.

Potrivit secretarului de stat în MADR, Emil Dumitru, bugetul pe anul 2026 al Ministerului Agriculturii este mai mare faţă de anul precedent, situându-se valoric cu 5% peste execuţia bugetară a anului 2025.

„În proiectul de buget pe anul 2026 avem credite de angajament de 43,75 miliarde de lei şi credite bugetare de 27,73 miliarde de lei, situându-se valoric cu 5% peste execuţia bugetară a anului 2025. Acesta reprezintă în valoare absolută 1,4% din PIB-ul estimat pentru anul 2026, conform datelor prezentate de Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză.

Din totalul sumelor cuprinse în proiectul de buget pe anul 2026, un procent de aproximativ 71,17% este destinat gestionării fondurilor externe nerambursabile aferente Politicii Agricole Comune şi de Pescuit, pentru contractarea şi efectuarea plăţilor în cadrul Planului Naţional Strategic 2023-2027, cu ambele componente ale sistemului de finanţare, respectiv Fondul European de Garantare Agricolă şi Fondul European de Dezvoltare Rurală, dar şi în cadrul programului de pescuit şi acvacultură 2023-2027”, a precizat Dumitru.

Întrebat ce reprezintă suma de 200 de milioane de lei la Capitolul ‘Agricultură şi alte transferuri’ din proiectul anului 2026, având în vedere că se înregistrează o creştere semnificativă faţă de anul trecut, când erau numai 10 milioane de lei, Dumitru a precizat că suma reprezintă venituri proprii din taxa pentru fondul de ameliorare, care poate fi utilizată de Ministerul Agriculturii într-o schemă ulterioară de garantare-creditare pe care fermierii o pot accesa urmare a aprobării bugetului de stat.

„Cele 200 de milioane de lei sunt venituri proprii obţinute din fondul de ameliorare, acele taxe de scoatere din circuitul agricol a suprafeţelor care fac obiectul investiţiilor, inclusiv în energie regenerabilă”, a adăugat el.

În ceea ce priveşte situaţia compensărilor pentru acciza la motorina utilizată în agricultură, în contextul presiunii asupra preţurilor la carburanţi, oficialul MADR a declarat că în prezent există restanţe aferente trimestrelor trei şi patru din 2025, în valoare totală de 690 de milioane de lei.

„România a ales să compenseze acciza redusă la motorină cu un cuantum de 2,68 lei/litru. Avem restanţe trimestrul trei şi patru din anul 2025, care se ridică la aproximativ 690 de milioane de lei şi vom avea alocaţi pentru anul agricol 2026 aproximativ 850 de milioane de lei pentru compensarea accizei subvenţionate la motorină.

Acest mecanism, din păcate, este cumva contra-factual, pentru că fermierii achită acciza la pompă, după care statul îi compensează acciza şi cred că o soluţie ar fi să implementăm un mecanism mult mai rapid, în sensul de a ne adresa direct furnizorilor de carburanţi, pentru că sarcina administrativă a statului cu instrumentarea acestor dosare, care se ridică la aproximativ 16.800, este mult mai mare”, a explicat Emil Dumitru, în comisiile reunite de buget-finanţe din Parlament.

Marţi, au loc dezbateri generale în cadrul Comisiilor de buget-finanţe, iar până miercuri, 18 martie, vor fi dezbateri în Comisiile de buget cu ordonatorii principali de credite şi se vor elabora rapoartele pe proiectul de buget şi pe cel al asigurărilor sociale. Şedinţa de plen comun pentru dezbaterea proiectului bugetului de stat şi proiectului bugetului asigurărilor sociale este programată pentru miercuri de la ora 16:00 şi va continua joi, când va fi şi votul final.

Guvernul a adoptat joia trecută proiectul de buget pe anul 2026, construit pe o creştere economică de 1%, un deficit bugetar estimat la 127,7 miliarde lei, reprezentând 6,2% din PIB, şi o inflaţie prognozată la o rată medie anuală de 6,5%.

Update 15:51. Bugetul MAI pe 2026, aprobat cu amendamente. Sprijin pentru pensionari și creșteri moderate ale alocărilor

Comisiile parlamentare reunite de buget-finanţe au aprobat marți bugetul Ministerului Afacerilor Interne, cu 39 de voturi pentru și 10 împotrivă. Bugetul prevede 36,2 miliarde lei la creditele de angajament și 35,7 miliarde lei la creditele bugetare, în ușoară creștere față de anul anterior.

În cadrul dezbaterilor a fost adoptat un amendament propus de PSD care prevede suplimentarea bugetului cu peste 10,5 milioane de lei pentru sprijinirea pensionarilor MAI cu pensii sub 3.000 de lei. Președintele Comisiei de buget-finanțe, Bogdan Huțucă, a atras atenția că astfel de suplimentări, dacă nu sunt acoperite prin redistribuiri, vor crește deficitul bugetar.

Reprezentanții ministerului au prezentat și rezultatele instituției, subliniind reducerea migrației ilegale la cel mai scăzut nivel din ultimii cinci ani și evaluarea pozitivă în cadrul procesului Schengen. Cheltuielile curente sunt estimate la peste 35,7 miliarde lei, iar cele de personal la aproximativ 19,6 miliarde lei, acestea din urmă fiind în scădere cu aproape 4% față de 2025.

Bugetul Transporturilor pe 2026, aprobat. Investițiile reprezintă peste 75% din suma alocată

Comisiile parlamentare de buget-finanţe au avizat marți bugetul Ministerului Transporturilor pentru 2026, în forma propusă de Guvern, cu 39 de voturi pentru și 12 împotrivă. Bugetul include credite bugetare de aproximativ 42 miliarde lei și credite de angajament de peste 108 miliarde lei.

Ministrul Ciprian Șerban a explicat că o parte importantă a fondurilor provine din surse externe nerambursabile și PNRR, în valoare de peste 30 miliarde lei, restul fiind alocări de la bugetul de stat pentru întreținerea infrastructurii, subvenții și funcționare. Distribuția pe domenii arată cele mai mari alocări pentru transportul rutier și feroviar.

Investițiile reprezintă aproximativ 78% din bugetul total, ajungând la 32,8 miliarde lei, în creștere față de anul anterior. Printre principalele proiecte finanțate se numără Autostrada A0 și Centura București, autostrada Sibiu-Pitești, autostrada Sibiu-Făgăraș, autostrada Transilvania și modernizarea liniei feroviare Craiova – Drobeta Turnu Severin – Caransebeș.

Bugetul Ministerului Mediului pe 2026, aprobat. Creștere de aproape 13% și fonduri pentru apă, păduri și protecția mediului

Comisiile parlamentare de buget-finanţe au avizat marți bugetul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor pentru 2026, cu 34 de voturi pentru și 13 împotrivă, toate cele șapte amendamente fiind respinse. Bugetul total ajunge la aproximativ 5,9 miliarde lei, în creștere cu aproape 13% față de execuția estimată pentru 2025.

Majorarea este determinată în principal de fondurile alocate prin PNRR. Pentru managementul resurselor de apă și prevenirea riscurilor naturale sunt prevăzute circa 1,3 miliarde lei, iar pentru dezvoltarea durabilă a sectorului forestier aproximativ 274 milioane lei.

În domeniul protecției mediului sunt alocate 659 milioane lei, fonduri destinate inclusiv modernizării rețelei de monitorizare a calității aerului, plății despăgubirilor pentru pagube provocate de specii protejate și implementării proiectelor finanțate din fonduri externe.

Ministra Mediului, Diana Buzoianu, a declarat în Parlament că majoritatea depozitelor de deșeuri neconforme pentru care România este în procedură de infringement nu aparțin statului, ci unor operatori privați. Ea a explicat că există numeroase probleme juridice și procese în derulare, iar statul nu poate acoperi costurile pentru obligații care reveneau acestor operatori.

Buzoianu a arătat că autoritățile încearcă să clarifice situația juridică pentru a putea interveni acolo unde este posibil, subliniind că populația nu ar trebui să suporte consecințele unor obligații neîndeplinite. În același timp, a menționat că există fonduri disponibile pentru anumite proiecte, precum depozitul de la Doba, unde lucrările pot începe.

În ceea ce privește finanțarea Administrației Fondului pentru Mediu, ministra a precizat că necesarul estimat este de până la 3,5 miliarde lei, însă suma finală va depinde de alocările Ministerului Finanțelor. Prioritare vor fi proiectele transferate din PNRR, care au deja șantiere deschise și necesită cel puțin 1,5 miliarde lei pentru a continua.

De asemenea, Ministerul Mediului pregătește lansarea unor noi proiecte în domeniul apă-canal, în contextul unei alte proceduri de infringement. Bugetul instituției pentru 2026, în valoare de 5,9 miliarde lei, a fost aprobat în comisiile parlamentare, în creștere față de anul anterior, pe fondul finanțărilor din PNRR.

Update 15:05:

Bugetul Ministerului Justiției pe 2026, aprobat în comisii. Creșteri pentru investiții și sprijin pentru victimele infracțiunilor

Comisiile parlamentare reunite de buget-finanţe au aprobat marți bugetul Ministerului Justiției, cu 40 de voturi pentru și 8 abțineri. Bugetul prevede credite de angajament de peste 4,57 miliarde lei, în creștere cu peste 10%, și credite bugetare de aproximativ 4,23 miliarde lei, în creștere cu 3,12% față de anul anterior.

În proiect sunt incluse majorări pentru asistență socială, de la 110.000 lei la 1,2 milioane lei, sumele fiind destinate voucherelor pentru victimele infracțiunilor și indemnizațiilor pentru polițiști aflați în concediu de creștere a copilului.

De asemenea, crește semnificativ bugetul pentru investiții, până la 288 milioane lei, pentru reabilitarea sau extinderea instanțelor din mai multe orașe și pentru achiziția unui sediu nou pentru Autoritatea Națională pentru Cetățenie.

Mai multe amendamente privind suplimentarea fondurilor nu au fost adoptate, inclusiv cele pentru sistemul de monitorizare electronică și pentru penitenciarele de la Unguriu și Berceni. Ministrul Radu Marinescu a explicat că sistemul de brățări electronice este necesar pentru supravegherea persoanelor aflate în afara penitenciarelor și că sunt prevăzute 6.000 de astfel de dispozitive.

„Avem două penitenciare în lucru, Unguriu şi Berceni, care vor asigura 1.900 de locuri de detenţie, şi modernizări la toate unităţile penitenciare. (…) Dacă nu reuşim să le finanţăm anul aceasta, le vom pierde, cu consecinţe ireparabile şi pentru siguranţa penitenciarelor, şi pentru un credit făcut în 2020”, a spus el.

Dezbaterile au inclus și critici privind creșterea investițiilor, unii parlamentari susținând că alocările sunt prea mari în contextul general al bugetului. Ministrul a atras atenția asupra gradului de supraaglomerare din penitenciare, de aproximativ 130%, și a subliniat necesitatea continuării investițiilor pentru a respecta standardele și a evita sancțiuni la nivel european.

Update 13:41:

Bugetul Apărării pe 2026, aprobat în comisii. Creșteri de alocări și un amendament contestat pentru militari

Bugetul Ministerului Apărării a fost aprobat marți în comisiile parlamentare de buget-finanţe, cu 40 de voturi pentru și nouă abțineri. Proiectul prevede credite de angajament de peste 112,5 miliarde lei, în ușoară creștere față de anul trecut, și credite bugetare de aproximativ 49,4 miliarde lei, în creștere cu peste 16%.

În timpul dezbaterilor a fost adoptat și un amendament care prevede acordarea unui sprijin „one-off” pentru militarii cu pensii sub 3.000 de lei, deși ministrul Radu Miruță a declarat că nu există fonduri pentru această măsură. Amendamentul a fost susținut inclusiv de parlamentari PSD și a trecut cu 26 de voturi pentru, 20 împotrivă și trei abțineri.

Cheltuielile curente sunt estimate la peste 29,6 miliarde lei la creditele de angajament și 27,1 miliarde lei la cele bugetare. În ceea ce privește cheltuielile de personal, acestea sunt prevăzute la aproximativ 14,1 miliarde lei, în creștere cu peste 3% față de anul anterior.

Bugetul Ministerului Dezvoltării pe 2026, aprobat cu un amendament. Prioritate pentru investițiile prin PNRR

Comisiile parlamentare reunite de buget-finanţe au aprobat marți bugetul Ministerului Dezvoltării, cu 38 de voturi pentru, trei împotrivă și patru abțineri. Parlamentarii au adoptat și un amendament propus de PSD prin care bugetul este diminuat cu 400 de milioane de lei, sumă retrasă de la proiectul „Complex sportiv din Oradea”, care nu a fost demarat.

Ministrul Cseke Attila a declarat că principalele investiții din 2026 vor fi cele finanțate prin PNRR, unde ministerul are peste 5.300 de proiecte în derulare și un grad de absorbție de 73%. El a arătat că obiectivul este apropierea de 100% absorbție și finalizarea unui număr cât mai mare de investiții, inclusiv în programele privind riscul seismic și prin Compania Națională de Investiții.

Bugetul total al ministerului ajunge la peste 39,2 miliarde lei la creditele de angajament, în creștere semnificativă, și 22,8 miliarde lei la creditele bugetare, în scădere față de anul trecut. Programul „Anghel Saligny” are alocată o sumă comparabilă cu 2025, iar pentru anumite categorii de autorități locale sunt introduse mecanisme de cofinanțare.

Cheltuielile de personal cresc cu aproximativ 10%, deși ministrul a precizat că instituțiile din subordine trebuie să reducă aceste costuri. În prezent, Ministerul Dezvoltării are în derulare peste 15.000 de investiții, iar aproape jumătate dintre acestea ar putea fi finalizate în acest an.

Update 12:50:

Bugetul Academiei Oamenilor de Știință pe 2026, ușor majorat

Comisiile reunite de buget-finanţe ale Parlamentului au acordat marți raport favorabil bugetului pentru 2026 al Academiei Oamenilor de Știință. Proiectul prevede alocarea a 11.136.000 de lei, atât la creditele bugetare, cât și la cele de angajament, în ușoară creștere față de anul precedent.

Cheltuielile curente sunt estimate la 11.132.000 de lei, iar cele de personal la 3.100.000 de lei, acestea din urmă fiind în scădere cu aproape 2% față de 2025.

Președintele instituției, Doina Banciu, a arătat că o parte importantă din buget este direcționată către proiecte de cercetare dedicate tinerilor sub 40 de ani, pentru a-i sprijini în dezvoltarea carierei academice și în publicarea de lucrări în baze de date internaționale.

„Pentru tinerii care vor să facă cercetare este foarte important să aibă proiecte şi suntem singura Academie care finanţează astfel de proiecte pentru cei sub 40 de ani, din resursele noastre. Noi îi ajutăm să îşi ducă proiectele la bun sfârşit, să scrie articole cotate, să apară în baze de date internaţionale. Cei care lucrăm în mediul academic ştim cât de important este acest lucru pentru formarea carierei”, a spus Banciu.

Bugetul SGG pe 2026, aprobat în comisii. Creștere de peste 30% și fonduri pentru proiecte externe și comunități din diaspora

Comisiile parlamentare reunite de buget-finanţe au aprobat marți bugetul Secretariatului General al Guvernului, cu 36 de voturi pentru și două împotrivă. Bugetul total ajunge la peste 2,8 miliarde lei la creditele de angajament și 2,67 miliarde lei la creditele bugetare, în creștere cu aproximativ 32% față de anul anterior. Creșterea este explicată prin finanțarea unor proiecte precum Festivalul Olimpic al Tineretului European, „Anul Nadia” și proiectul „AI Factory”.

În cadrul dezbaterilor au fost adoptate și amendamente, inclusiv unul care prevede alocarea a 6 milioane de lei pentru centre comunitare românești din Roma, Londra și Castellon de la Plana. De asemenea, a fost aprobat un amendament privind reorganizarea unor structuri culturale ale minorităților, fără costuri suplimentare.

Cheltuielile curente depășesc 2,68 miliarde lei, în creștere semnificativă, în timp ce cheltuielile de personal sunt estimate la aproximativ 450 de milioane lei, în scădere cu peste 11%. Secretarul general al Guvernului, Radu Oprea, a explicat că reducerea personalului continuă, iar posturile vacante vor fi ocupate doar acolo unde este necesar.

În timpul dezbaterilor, parlamentari USR au criticat majorarea bugetului, inclusiv creșterea sumelor pentru promovarea imaginii României și investițiile de capital. Reprezentanții SGG au precizat că o parte importantă din fonduri este destinată proiectelor cu finanțare externă și digitalizării, inclusiv unui proiect privind datele deschise care urmează să fie finalizat în acest an.

Update 12:10:

Bugetul CNA pe 2026, majorat. Instituția pregătește un sistem AI pentru combaterea dezinformării

Comisiile parlamentare reunite de buget-finanţe au aprobat marți bugetul Consiliului Național al Audiovizualului pentru 2026, cu 35 de voturi pentru și 13 împotrivă. Bugetul prevede 118,7 milioane lei la creditele de angajament, în creștere de peste 460%, și 47,7 milioane lei la creditele bugetare, în creștere cu peste 126% față de anul anterior.

Cheltuielile curente sunt estimate la 118,4 milioane lei la creditele de angajament și 47,4 milioane lei la cele bugetare, ambele în creștere semnificativă. În schimb, cheltuielile de personal sunt de 14,7 milioane lei și înregistrează o scădere de aproximativ 4,7%.

Vicepreședintele CNA, Valentin Jucan, a explicat că instituția va implementa un nou soft bazat pe inteligență artificială, în valoare de aproximativ 300.000 de euro, care va permite investigarea campaniilor de dezinformare din mediul online.

El a arătat că, în lipsa acestui instrument, analiza se făcea punctual, cu eficiență redusă, iar noua tehnologie va permite identificarea coordonată a conținutului problematic și intervenții mai rapide, inclusiv prin campanii țintite de combatere a dezinformării.

Update 11:40:

Bugetul Avocatului Poporului, aprobat în comisiile parlamentare

Comisiile reunite de buget-finanţe ale Parlamentului au acordat marți raport favorabil proiectului de buget pe 2026 pentru instituția Avocatului Poporului. Proiectul prevede alocarea a 24.249.000 de lei, atât pentru credite bugetare, cât și pentru credite de angajament, în scădere cu 2,88% față de anul anterior.

Cheltuielile curente sunt estimate la 24.149.000 de lei, în scădere cu 4,08%, iar cele de personal ajung la 19.300.000 de lei, cu aproape 6% mai puțin decât în 2025. Reprezentanta instituției, Luminița Clain, a precizat că nu au fost depuse amendamente, însă există speranța unei majorări de aproximativ 10% la rectificarea bugetară, pentru a acoperi necesarul până la finalul anului.

Aceasta a explicat că aproximativ 75% din buget este consumat de chiria pentru sediul din Strada George Vraca nr. 8, în condițiile în care demersurile pentru obținerea unui spațiu pus la dispoziție de stat nu au avut rezultat, deși legea prevede această posibilitate.

Bugetul CNSAS a fost aprobat. Instituția mizează pe digitalizare și reducerea timpului de răspuns

Comisiile parlamentare reunite de buget-finanţe au aprobat marți bugetul Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității pe 2026, cu 34 de voturi pentru și 13 împotrivă. Proiectul prevede un buget de 27.846.000 de lei, atât la creditele de angajament, cât și la cele bugetare, în scădere cu 2% față de anul anterior.

Președintele CNSAS, Constantin Buchet, a explicat că acest buget este unul de tranziție, în contextul preluării de către România a președinției Rețelei europene a instituțiilor care studiază polițiile politice comuniste. El a arătat că instituția își propune să reducă timpul mediu de răspuns la petiții de la 20 la 10 zile, printr-o utilizare mai eficientă a resurselor și prin introducerea unor instrumente electronice.

Cheltuielile curente sunt estimate la 27.546.000 de lei, iar cele de personal la 26.000.000 de lei, ambele în scădere față de 2025. Buchet a mai precizat că instituția dezvoltă proiecte de digitalizare în parteneriat cu Autoritatea pentru Digitalizarea României, cu scopul de a crea servicii publice digitale.

Știrea inițială:

Bugetul Curții Constituționale crește ușor, dar cheltuielile de personal urcă peste media generală

Bugetul Curții Constituționale a fost aprobat cu majoritate de voturi, fiind stabilit la 44,35 milioane de lei atât la credite de angajament, cât și la credite bugetare. Suma este mai mare cu 4,47% față de anul anterior.

Cheltuielile de personal ajung la 37,7 milioane de lei, în creștere cu 8,06%. Judecătorul Mihai Busuioc a explicat că această creștere este legată de angajările realizate în anul precedent, când au fost încadrați 15 magistrați asistenți și patru grefieri, în contextul creșterii numărului de dosare.

Acesta a arătat că numărul cauzelor a crescut constant, de la 3.600 în 2023 la peste 5.300 în 2025, iar în primul trimestru al acestui an au fost deja înregistrate 1.224 de dosare. Din acest motiv, există întârzieri de trei până la patru ani în soluționarea unor cauze, iar un judecător are mii de dosare repartizate.

În același timp, în buget apare o sumă de 270.000 de lei pentru penalități aferente neîncadrării persoanelor cu dizabilități. Busuioc a transmis că va încerca să corecteze această situație prin angajări.

Înalta Curte primește un buget mult mai mare, dar reprezentanții spun că nu acoperă necesarul

Bugetul Înaltei Curți de Casație și Justiție este semnificativ mai mare în 2026. Creditele de angajament depășesc 5 miliarde de lei, iar cele bugetare se apropie de același nivel, cu o creștere de aproximativ 49% față de anul anterior.

Cheltuielile de personal reprezintă cea mai mare parte a bugetului, depășind 4,9 miliarde de lei. Managerul economic al instituției, Manuela Cazacu, a explicat că, deși bugetul a crescut, acesta nu acoperă toate nevoile, iar diferențele ar urma să fie tratate la rectificarea bugetară.

Ea a precizat că este vorba inclusiv despre drepturi salariale câștigate în instanță, neplătite pentru anii anteriori, precum și despre sume legate de executări silite. Totodată, instituția gestionează cheltuielile de personal pentru 57 de instanțe, unde lucrează aproximativ 15.800 de angajați.

Agerpres și Consiliul Legislativ funcționează cu bugete ajustate, iar problema salariilor rămâne în discuție

Bugetul agenției Agerpres pentru 2026 este de aproximativ 31,2 milioane de lei, în ușoară creștere față de anul trecut. Cheltuielile de personal scad însă ușor, la 25 de milioane de lei.

Directorul general Claudia Nicolae a explicat că peste 90% din buget este destinat salariilor și că investițiile în infrastructură și digitalizare sunt realizate din venituri proprii. Ea a menționat că salariul mediu de execuție este de aproximativ 4.310 lei și a cerut modificări legislative pentru a permite plata suplimentară a angajaților din proiecte europene.

În cadrul dezbaterilor, Raluca Turcan a atras atenția că salariile din Agerpres sunt foarte scăzute și ar trebui să fie printre primele vizate în viitoarea lege a salarizării unitare.

Consiliul Legislativ a primit un buget de aproximativ 14,8 milioane de lei, cu o creștere redusă față de anul precedent. Reprezentanții instituției au arătat că vor continua procesul de digitalizare, inclusiv prin implementarea unui sistem pentru avizarea actelor normative.

În același timp, parlamentarii au semnalat creșteri ale unor costuri și modificări în structura cheltuielilor, explicate de instituție prin majorarea prețurilor și necesitatea înnoirii echipamentelor și licențelor.