România intră în ecuația marilor gigafabrici europene. UE pune la bătaie aproape 30 de miliarde de euro pentru inteligența artificială

Uniunea Europeană a lansat un program de investiții destinat construirii a până la șapte gigafabrici de inteligență artificială, într-un proiect care vizează reducerea decalajului față de SUA și China. Inițiativa ar urma să mobilizeze aproape 30 de miliarde de euro din fonduri publice și private, iar România poate beneficia indirect prin acces la infrastructura europeană de calcul avansat. Primele facilități ar urma să intre în funcțiune până la jumătatea anului 2028.

Gigafabrici pentru inteligența artificială. UE accelerează investițiile, iar România poate beneficia de noua infrastructură

Comisia Europeană a lansat oficial apelul pentru finanțarea construirii a până la șapte gigafabrici de inteligență artificială, într-un demers prin care urmărește consolidarea autonomiei tehnologice a Uniunii Europene și reducerea dependenței de infrastructura controlată de Statele Unite și China.

Programul reprezintă una dintre cele mai ambițioase investiții europene în domeniul AI și este conceput pentru dezvoltarea unei infrastructuri capabile să susțină următoarea generație de modele avansate de inteligență artificială.

Executivul european estimează că investițiile publice de aproximativ 10 miliarde de euro vor atrage alte circa 20 de miliarde de euro din partea investitorilor privați, ceea ce ar ridica valoarea totală a programului la aproape 30 de miliarde de euro.

Vicepreședinta executivă a Comisiei Europene responsabilă de suveranitatea tehnologică, Henna Virkkunen, a explicat că accesul la o putere foarte mare de calcul a devenit o necesitate strategică în contextul accelerării dezvoltării inteligenței artificiale la nivel mondial.

Gigafabricile vor fi centre de calcul de foarte mare capacitate, dotate cu cipuri AI de ultimă generație și proiectate special pentru antrenarea modelelor lingvistice avansate, care necesită procesarea unor volume uriașe de date.

Noile centre de date vor fi de patru ori mai puternice decât infrastructura actuală

Potrivit Comisiei Europene, fiecare dintre noile facilități va fi echipată cu minimum 100.000 de cipuri specializate pentru inteligență artificială.

Instituția estimează că aceste centre de date vor avea o capacitate de procesare de aproximativ patru ori mai mare decât infrastructura AI existentă în prezent în Uniunea Europeană.

În acest moment, UE dispune de o rețea formată din 19 centre dedicate inteligenței artificiale. Odată cu punerea în funcțiune a celor șapte gigafabrici, capacitatea totală de calcul a Uniunii ar urma să se dubleze.

Proiectul face parte din strategia europeană de construire a unei infrastructuri AI „suverane”, care să permită dezvoltarea tehnologiilor avansate fără dependență excesivă de furnizorii externi de servicii cloud și de componente hardware.

Inițiativa a fost anunțată pentru prima dată de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în cadrul Summitului de Acțiune privind Inteligența Artificială de la Paris, din februarie 2025, fiind inspirată de modelul de succes al CERN.

Interesul industriei s-a dovedit ridicat, nu mai puțin de 76 de potențiale consorții exprimându-și intenția preliminară de a participa la proiect. Tocmai din acest motiv, Comisia a extins planul inițial, care prevedea patru sau cinci facilități, la maximum șapte gigafabrici.

Cum va fi finanțat proiectul și ce state vor să găzduiască noile facilități

Procesul de implementare va fi împărțit în două etape și se va desfășura pe parcursul următorilor șase ani și jumătate.

Finanțarea publică va reprezenta aproximativ o treime din investiția totală, în timp ce două treimi vor proveni din sectorul privat. Din componenta publică, Bruxelles-ul va contribui cu aproximativ 5 miliarde de euro, iar alte 5 miliarde vor fi asigurate de statele membre participante.

În actualul buget european, Comisia poate angaja doar un miliard de euro, diferența urmând să fie acoperită prin viitorul Cadru Financiar Multianual, aflat încă în negociere între statele membre.

„Nu putem anticipa deciziile privind următorul CFM. V-am oferit cea mai bună estimare a noastră despre câți bani am avea din următorul CFM pentru a putea sprijini faza a doua”, a declarat un înalt funcționar al Comisiei.

În schimbul contribuției financiare, Uniunea Europeană și statele participante vor primi acces proporțional la resursele de calcul, pe care le vor putea direcționa către proiecte publice, universități, centre de cercetare și laboratoare de inteligență artificială.

Zece state și-au exprimat deja interesul pentru găzduirea unei gigafabrici: Germania, Franța, Italia, Polonia, Cehia, Danemarca, Finlanda, Grecia, Portugalia și Spania. Sunt permise atât candidaturi individuale, cât și consorții între mai multe state, iar Franța și-a anunțat deja intenția de a candida pe cont propriu.

România ar putea avea acces la infrastructura europeană de calcul pentru proiecte AI

Comisia Europeană consideră că noua infrastructură va permite dezvoltarea unor aplicații conforme cu standardele europene privind protecția datelor, securitatea cibernetică și utilizarea responsabilă a inteligenței artificiale.

Pentru România, proiectul poate deschide oportunități importante de participare la viitoarea infrastructură europeană de calcul de înaltă performanță. Universitățile, institutele de cercetare și companiile românești ar putea beneficia de acces la resurse de calcul avansate necesare dezvoltării aplicațiilor bazate pe inteligență artificială.

În același timp, Bruxelles-ul încearcă să reducă vulnerabilitățile tehnologice ale Uniunii. Evaluările Comisiei arată că Statele Unite domină investițiile private în AI, în timp ce China beneficiază de o capacitate energetică semnificativ mai mare pentru alimentarea centrelor de date.

Un raport prezentat Parlamentului European în luna iunie indică faptul că Europa produce doar o parte redusă din componentele necesare construirii centrelor de date, energia electrică este de două până la trei ori mai scumpă decât în SUA și China, iar primii cinci furnizori de servicii cloud utilizați în Uniunea Europeană sunt companii americane.

O altă provocare rămâne dependența de producătorii străini de cipuri AI. În acest sens, Comisia Europeană a semnat memorandumuri de înțelegere cu Nvidia, AMD și Qualcomm și a inclus printre criteriile de evaluare a ofertelor măsuri care să limiteze riscul dependenței de un singur furnizor.

„Suntem foarte conștienți că dorim să consolidăm capacitatea Europei, dar trebuie să recunoaștem, în același timp, că vrem să facem niște proiecte de inteligență artificială chiar acum. Așadar, este vorba despre găsirea echilibrului potrivit”, a declarat un înalt oficial al Uniunii Europene.

Dacă calendarul va fi respectat, construcția fizică a gigafabricilor ar urma să înceapă la începutul anului 2027, iar noile facilități să devină operaționale până la jumătatea anului 2028.