Inteligența artificială consumă tot mai multe resurse. Un nou raport avertizează asupra impactului major asupra mediului

Inteligența artificială se află în centrul unui raport amplu privind efectele pe care dezvoltarea accelerată a acestei tehnologii le are asupra mediului. Studiul, realizat de Öko-Institut pentru Greenpeace Germania, analizează peste 95 de cercetări și arată că extinderea infrastructurii AI determină o creștere rapidă a consumului de energie, apă și materii prime. Autorii avertizează că, fără măsuri de reglementare și criterii clare de sustenabilitate, dezvoltarea inteligenței artificiale riscă să amplifice presiunile asupra mediului și asupra sistemelor energetice.

Inteligența artificială schimbă infrastructura digitală și crește consumul de resurse

Inteligența artificială este utilizată deja în numeroase domenii, de la aplicații destinate publicului larg, precum ChatGPT, până la automatizarea proceselor industriale. În paralel însă, infrastructura necesară funcționării acestor sisteme necesită cantități tot mai mari de energie electrică, apă și materii prime critice, inclusiv pământuri rare.

Raportul elaborat de Öko-Institut pentru Greenpeace Germania reprezintă una dintre cele mai ample evaluări dedicate impactului ecologic al inteligenței artificiale. Autorii au analizat peste 95 de studii de specialitate și au sintetizat principalele concluzii într-un document care urmărește atât efectele actuale, cât și evoluția estimată până în 2030.

Prima parte a raportului analizează dezvoltarea economică a industriei AI și rolul marilor companii tehnologice. Google, Microsoft, Amazon, Apple și Meta investesc miliarde de dolari în extinderea produselor bazate pe inteligență artificială, ceea ce accelerează construcția unor noi centre de date dedicate exclusiv procesării AI și dezvoltarea de hardware specializat.

Potrivit estimărilor, ponderea echipamentelor dedicate inteligenței artificiale în consumul total de energie al centrelor de date, fără a include infrastructura destinată criptomonedelor, va crește de la aproximativ 14% în 2023 la aproape 47% până în 2030. Noile centre de date hiperscalare ajung să dispună de conexiuni electrice de câteva sute de megawați și pot ocupa suprafețe de până la patru kilometri pătrați.

Cererea de energie și apă ar putea crește accelerat până la finalul deceniului

Raportul arată că impactul asupra mediului generat de inteligența artificială este determinat în principal de consumul de energie, emisiile de gaze cu efect de seră și utilizarea apei.

Autorii estimează că, în numai șapte ani, consumul de energie electrică al centrelor de date se va tripla, iar necesarul energetic al infrastructurii dedicate inteligenței artificiale va fi de aproximativ unsprezece ori mai mare în 2030 decât în 2023. În același interval, centrele de date destinate AI vor ajunge să consume o cantitate de energie comparabilă cu cea utilizată în prezent de toate centrele de date convenționale.

Raportul subliniază că inteligența artificială nu reprezintă doar un consumator important de energie, ci și principalul factor care va determina creșterea cererii de electricitate în întregul sector al infrastructurii digitale. Chiar și în scenariul unei alimentări cu energie electrică neutră din punctul de vedere al emisiilor de carbon până în 2040, autorii estimează că emisiile de CO₂ vor continua să crească, deoarece necesarul suplimentar de electricitate va menține în funcțiune centrale electrice pe combustibili fosili pentru o perioadă mai lungă.

Exemplele prezentate în raport evidențiază deja presiunile asupra sistemelor energetice. În Irlanda, centrele de date utilizează peste 20% din consumul național de energie electrică, iar în Dublin aproape 80% din consumul local. Procente cuprinse între 30% și 40% sunt raportate și în orașe precum Amsterdam, Londra și Frankfurt, situație care a determinat autoritățile irlandeze să introducă restricții privind dezvoltarea unor noi centre de date.

Pe lângă energie, răcirea acestor facilități presupune un consum uriaș de apă. Raportul estimează că, în 2023, centrele de date din întreaga lume au utilizat aproximativ 175 de miliarde de litri de apă, iar până în 2030 consumul ar putea ajunge la 664 de miliarde de litri.

Autorii atrag atenția că problema este și mai gravă în regiunile afectate de deficitul de apă. În plus, fabricarea cipurilor utilizate pentru inteligența artificială presupune un consum ridicat de apă și este concentrată frecvent în zone vulnerabile din punct de vedere ecologic.

Raportul estimează, totodată, că extinderea infrastructurii AI până în 2030 va genera până la cinci milioane de tone suplimentare de deșeuri electronice.

Marile companii tehnologice sunt tot mai interesate de energia nucleară

Documentul analizează și strategiile energetice adoptate de companiile din domeniul tehnologiei.

Google, Amazon Web Services, Microsoft și Meta sunt semnatare ale Pactului UE privind centrele de date cu impact neutru din punct de vedere climatic, care prevede atingerea neutralității climatice până în 2030.

Pentru a susține cererea tot mai mare de energie electrică, aceste companii investesc inclusiv în centrale nucleare și reactoare modulare mici (SMR). Totuși, raportul avertizează că aceste soluții implică riscuri de mediu și de siguranță deja cunoscute, printre care gestionarea deșeurilor radioactive, consumul ridicat de apă și lipsa unor soluții definitive pentru depozitarea combustibilului nuclear uzat.

Autorii analizează și efectele indirecte generate de dezvoltarea inteligenței artificiale. Un exemplu este efectul de recul, prin care creșterea eficienței tehnologice conduce, paradoxal, la un consum total mai mare de resurse și la stimularea consumului prin intermediul algoritmilor de recomandare.

Raportul propune reguli și obligații pentru dezvoltarea sustenabilă a inteligenței artificiale

Pentru reducerea impactului asupra mediului, raportul propune un cadru de sustenabilitate în cinci puncte.

Printre recomandări se numără utilizarea inteligenței artificiale doar în situațiile în care beneficiile pentru mediu depășesc costurile ecologice, alegerea unor soluții tehnologice mai simple atunci când acestea sunt suficiente, dezvoltarea unor modele eficiente din punctul de vedere al consumului de resurse, optimizarea permanentă a software-ului, datelor și hardware-ului și asigurarea unei transparențe complete privind impactul asupra mediului.

Autorii susțin și modificarea legislației de mediu pentru introducerea unor cerințe obligatorii privind reducerea riscurilor ecologice asociate aplicațiilor de inteligență artificială, inclusiv prin conceptul de „sustenabilitate prin proiectare”.

Raportul recomandă acordarea unor drepturi de acces la date pentru comunitatea științifică, astfel încât cercetătorii să poată evalua independent efectele ecologice ale aplicațiilor AI și ale modelelor utilizate în domenii sensibile din punctul de vedere al mediului.

Documentul propune, de asemenea, sisteme obligatorii de notificare și raportare pentru aplicațiile de inteligență artificială implementate în sectoare cu impact ecologic ridicat, precum și obligații privind calitatea și guvernanța datelor folosite la antrenarea modelelor.

O altă recomandare vizează introducerea unor evaluări obligatorii ale impactului asupra mediului înainte de construirea centrelor de date și a noilor infrastructuri dedicate inteligenței artificiale. Potrivit autorilor, alegerea amplasamentelor ar trebui să țină cont de disponibilitatea energiei electrice, a apei, a terenurilor și a infrastructurii necesare pentru răcire.

În planul politicilor publice, raportul solicită introducerea unor obligații de raportare privind consumul de energie și apă, etichete de eficiență pentru centrele de date și serviciile de inteligență artificială, integrarea extinsă cu sursele regenerabile de energie și dezvoltarea unor cadre legislative care să trateze explicit și riscurile de mediu generate de această tehnologie.