Vârsta de pensionare crește din nou. Schimbările din Marea Britanie îi vizează și pe românii care lucrează acolo

Vârsta de pensionare crește din nou. Schimbările din Marea Britanie îi vizează și pe românii care lucrează acolo

SURSA FOTO: Dreamstime

Publicat de Ramona-Sandrina Ilie la 11 iulie 2026, 21:30

Creșterea vârstei de pensionare provoacă noi îngrijorări în rândul parlamentarilor britanici, care avertizează că tot mai multe persoane în vârstă riscă să ajungă sub pragul sărăciei. Comitetul pentru Muncă și Pensii solicită Guvernului să majoreze sprijinul financiar acordat celor care așteaptă accesul la pensia de stat. Schimbările îi privesc și pe românii care locuiesc și lucrează în Marea Britanie și contribuie la sistemul britanic de pensii.

Creșterea vârstei de pensionare îi determină pe parlamentari să ceară beneficii mai mari pentru persoanele de 66 de ani

Creșterea vârstei de pensionare a determinat Comitetul special pentru Muncă și Pensii din Parlamentul britanic să avertizeze că persoanele aflate în ultimul an înainte de accesarea pensiei de stat au nevoie de un sprijin financiar suplimentar. Parlamentarii susțin că, în lipsa unor măsuri, tot mai mulți britanici vor fi expuși riscului de sărăcie în perioada de tranziție către pensie.

În prezent, vârsta de pensionare de stat este de 66 de ani atât pentru femei, cât și pentru bărbați, însă aceasta urmează să crească treptat la 67 de ani în următorii doi ani.

Comitetul, prezidat de deputata laburistă Debbie Abrahams, solicită miniștrilor să analizeze posibilitatea majorării Creditului Universal acordat persoanelor în vârstă de 66 de ani. Propunerea este motivată de temerea că tot mai mulți oameni vor rămâne fără suficiente resurse financiare până la momentul în care vor deveni eligibili pentru pensia de stat.

În raportul publicat, parlamentarii arată că persoanele de 66 de ani riscă să depindă pentru o perioadă mai lungă de rata standard a Creditului Universal, în valoare de 425 de lire sterline pe lună, în loc să beneficieze de Creditul pentru Pensie. Din acest motiv, deputații cer Guvernului să consulte public o eventuală majorare a acestui sprijin în ultimul an dinaintea împlinirii vârstei de pensionare.

„Nu putem pur și simplu permite ca oamenii care se confruntă deja cu dificultăți pe măsură ce se apropie de vârsta de pensionare să fie forțați să aleagă între a continua să lucreze în condiții de sănătate precară sau a-și prelungi sărăcia în timp ce așteaptă ca pensia lor de stat să intre în vigoare”, a declarat Dna Abrahams.

Potrivit datelor prezentate în raport, vârsta de pensionare diferă semnificativ de la un stat european la altul:

  • Marea Britanie – 66 de ani, cu o creștere la 67 de ani în 2028;
  • România – 65 de ani pentru bărbați, iar pentru femei vârsta de pensionare crește gradual până la 65 de ani;
  • Franța – 62 de ani;
  • Spania – 66 de ani;
  • Germania – 65 de ani, cu o creștere la 67 de ani până în 2031;
  • Italia – 67 de ani;
  • Grecia – 67 de ani;
  • Polonia – 65 de ani pentru bărbați și 60 de ani pentru femei;
  • Ucraina – 60 de ani.

Costurile măsurilor propuse sporesc presiunea asupra bugetului britanic

Parlamentarii recunosc că majorarea Creditului Universal ar avea un impact important asupra finanțelor publice. Estimările arată că o astfel de măsură ar presupune un cost suplimentar de aproximativ 600 de milioane de lire sterline pentru Trezoreria britanică.

Această propunere apare într-un moment în care Guvernul este deja presat să reducă ritmul de creștere al cheltuielilor sociale pentru a limita presiunea asupra bugetului public.

Estimările Biroului pentru Responsabilitate Bugetară indică faptul că cheltuielile pentru asistență socială vor crește de la 332,9 miliarde de lire sterline în anul fiscal 2025-2026 la 406,9 miliarde de lire sterline în perioada 2030-2031.

Andrea Barry, reprezentanta Centrului pentru o Îmbătrânire Mai Bună, consideră că autoritățile ar fi trebuit să anticipeze efectele majorării vârstei de pensionare și să pregătească măsuri de protecție pentru persoanele afectate.

Ea a subliniat că sunt necesare politici suplimentare pentru a evita ca perioada de la mijlocul anilor ’60 să devină una marcată de insecuritate financiară pentru un număr tot mai mare de persoane.

„În prezent, prea mulți oameni sunt lăsați să se scufunde sau să înoate singuri pe măsură ce se apropie de vârsta pensionării de stat”, a spus Dna Barry.

Raportul arată că sărăcia a crescut după precedenta majorare a vârstei de pensionare

Avertismentul parlamentarilor vine la scurt timp după publicarea unui studiu realizat de Institutul pentru Studii Fiscale, care evidențiază impactul social al modificărilor anterioare privind pensiile.

Raportul arată că rata sărăciei în rândul persoanelor de 65 de ani a crescut de la 10% la 24% după majorarea vârstei de pensionare la 66 de ani, măsură aplicată în 2020.

Comitetul avertizează că ridicarea pragului la 67 de ani ar putea produce efecte financiare și mai severe pentru persoanele care nu mai pot lucra, dar nici nu au încă acces la pensia de stat.

Reacționând la raport, un purtător de cuvânt al Departamentului pentru Muncă și Pensii a precizat că instituția va analiza concluziile și recomandările formulate de parlamentari.

„Salutăm ancheta comisiei speciale pentru muncă și pensii privind tranziția la vârsta de pensionare de stat și vom analiza raportul și recomandările acesteia la momentul potrivit”, a declarat purtătorul de cuvânt.

Acesta a precizat că, începând cu luna februarie, doar 0,02% dintre beneficiarii Creditului Universal aveau vârsta de 65 sau 66 de ani.

Totodată, reprezentantul Departamentului pentru Muncă și Pensii a arătat că actuala Comisie pentru Pensii analizează soluții pentru creșterea economiilor destinate pensiei, după ce raportul său intermediar a evidențiat că aproape jumătate dintre britanicii apți de muncă nu economisesc în prezent pentru perioada pensionării.

Informații articol
Despre autor
Ramona-Sandrina Ilie

Sunt jurnalist cu peste 18 ani de experiență în presa scrisă și online, specializată în realizarea de interviuri, reportaje și articole de actualitate. De-a lungul carierei, am colaborat cu mai multe redacții și publicații, printre care Orient Românesc, Termene.ro, Elita României, Timpul, Moldova Invest, Curentul Internațional, Revista Timpul, Webcultura, Lumina, Vrancea Media și platforma lui Stelian Tănase. Am abordat o gamă variată de subiecte - de la economie, politică și business până la cultură, educație și teme sociale -, punând accent pe documentarea riguroasă și pe prezentarea clară și echilibrată a informației. Pe lângă activitatea jurnalistică, am participat la evenimente culturale și editoriale naționale și internaționale, am realizat interviuri cu personalități din diverse domenii și am dezvoltat proiecte editoriale, educaționale și culturale proprii. Sunt autor și coautor al mai multor cărți de poezie și proză, precum și al unor proiecte de documentare rezultate în urma cercetării de teren, a experienței directe și a interesului constant pentru istorie, cultură și societate. Motto de viață: „Cum realizăm imposibilul? Cu entuziasm!” – Paulo Coelho

Condiții de preluare

Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Lasă un comentariu

Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.