Vârstnicii din România rămân printre cei mai expuși riscului de sărăcie. Datele Eurostat plasează țara peste media Uniunii Europene
SURSA FOTO: Dreamstime- Vârstnici
Vârstnicii din România continuă să se confrunte cu un risc ridicat de sărăcie și excluziune socială, potrivit celor mai recente date publicate de Eurostat și analizate de Monitorul Social, proiect al Fundației Friedrich Ebert. În 2025, aproape unul din patru români cu vârsta de peste 65 de ani se află în această situație, procent care depășește media Uniunii Europene. Statisticile mai arată că România se numără și printre statele cu cea mai redusă participare la piața muncii în rândul persoanelor de peste 55 de ani.
Vârstnicii din România au un risc de sărăcie peste media Uniunii Europene, potrivit datelor Eurostat
Vârstnicii din România se află într-o situație mai vulnerabilă decât media europeană în ceea ce privește riscul de sărăcie și excluziune socială, potrivit datelor Eurostat aferente anului 2025, analizate de Monitorul Social, proiect al Fundației Friedrich Ebert.
Statisticile arată că 24,8% dintre românii cu vârsta de peste 65 de ani sunt expuși riscului de sărăcie și excluziune socială. Procentul este semnificativ peste media Uniunii Europene, care se situează la 18,3%, ceea ce plasează România în partea superioară a clasamentului european, alături de mai multe state din Europa de Sud și de Est.
Cele mai ridicate rate sunt înregistrate în Lituania, unde 38,5% dintre persoanele de peste 65 de ani se află în această situație, urmată de Croația, cu 37,9%, și Letonia, cu 34,8%. La polul opus se află Cehia, cu o rată de 8,1%, și Danemarca, unde procentul este de 8,4%.
Datele Eurostat evidențiază o situație și mai dificilă pentru categoria de vârstă 55-64 de ani. În România, 27% dintre persoanele din această grupă sunt expuse riscului de sărăcie și excluziune socială, ceea ce situează țara pe locul al patrulea în Uniunea Europeană, după Lituania (33,4%), Letonia (28,5%) și Grecia (27,5%).
Participarea redusă pe piața muncii contribuie la vulnerabilitatea persoanelor în vârstă
Datele Eurostat indică, în același timp, că România se află printre statele europene cu cea mai redusă rată de ocupare a persoanelor cu vârsta de peste 55 de ani, aspect care influențează inclusiv nivelul de venituri înainte și după pensionare.
În 2025, doar 57% dintre românii cu vârsta de peste 55 de ani erau ocupați, unul dintre cele mai mici procente din Uniunea Europeană, chiar dacă nivelul a crescut cu șase puncte procentuale față de perioada 2023-2025.
În clasamentul european, România este depășită doar de Luxemburg, unde rata de ocupare este de 49,5%, și de Croația, cu 54,9%. La celălalt capăt al clasamentului se află Suedia, cu 78,3%, Estonia, cu 77%, și Olanda, cu 75,8%.
Fenomenul este vizibil și după atingerea vârstei legale de pensionare. La nivelul Uniunii Europene, rata de ocupare scade după 60 de ani, însă în România ieșirea de pe piața muncii este aproape completă.
Potrivit datelor Eurostat pentru anul 2023, doar 0,8% dintre românii care au atins vârsta de pensionare au ales să continue să lucreze fără modificări semnificative ale condițiilor de muncă. Este cel mai redus procent din Uniunea Europeană. România este urmată de Croația, cu 1,2%, Grecia, cu 1,7%, și Spania, cu 1,9%.
În schimb, cele mai ridicate rate ale continuării activității profesionale după pensionare sunt înregistrate în Estonia, unde procentul ajunge la 45,4%, în Letonia, cu 40,7%, și în Lituania, cu 32,9%.
Potrivit analizei Monitorului Social, bazată pe datele Eurostat, promovarea oportunităților de angajare pentru persoanele cu vârsta de peste 55 de ani reprezintă una dintre măsurile care pot contribui la reducerea riscului de sărăcie atât înainte de pensionare, cât și după retragerea din activitate.
Analiza arată că acest obiectiv poate fi susținut prin politici care descurajează pensionarea timpurie, încurajează prelungirea vieții profesionale, sprijină menținerea în activitate a lucrătorilor aflați spre finalul carierei și promovează învățarea pe tot parcursul vieții, alături de îmbunătățirea calității locurilor de muncă destinate persoanelor vârstnice.
Sunt jurnalist cu peste 18 ani de experiență în presa scrisă și online, specializată în realizarea de interviuri, reportaje și articole de actualitate. De-a lungul carierei, am colaborat cu mai multe redacții și publicații, printre care Orient Românesc, Termene.ro, Elita României, Timpul, Moldova Invest, Curentul Internațional, Revista Timpul, Webcultura, Lumina, Vrancea Media și platforma lui Stelian Tănase. Am abordat o gamă variată de subiecte - de la economie, politică și business până la cultură, educație și teme sociale -, punând accent pe documentarea riguroasă și pe prezentarea clară și echilibrată a informației. Pe lângă activitatea jurnalistică, am participat la evenimente culturale și editoriale naționale și internaționale, am realizat interviuri cu personalități din diverse domenii și am dezvoltat proiecte editoriale, educaționale și culturale proprii. Sunt autor și coautor al mai multor cărți de poezie și proză, precum și al unor proiecte de documentare rezultate în urma cercetării de teren, a experienței directe și a interesului constant pentru istorie, cultură și societate. Motto de viață: „Cum realizăm imposibilul? Cu entuziasm!” – Paulo Coelho
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.







Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.