Se schimbă regulile pentru pensii. Românii ar putea ieși mai târziu din câmpul muncii. Cine sunt cei vizați

Vârsta de pensionare ar urma să crească în numeroase state europene în următoarele decenii, pe fondul îmbătrânirii populației și al presiunii tot mai mari asupra sistemelor publice de pensii. În cazul României, proiecțiile indică o majorare pentru ambele sexe, însă schimbarea cea mai amplă ar urma să fie resimțită de femei, pentru care pragul normal de pensionare ar putea ajunge la 67 de ani.

Datele analizate pentru 32 de țări europene compară situația persoanelor care s-au pensionat în 2024 cu cea a tinerilor care au intrat atunci pe piața muncii la vârsta de 22 de ani. Proiecțiile presupun că aceștia vor avea o carieră neîntreruptă până la pensionare.

Vârsta de pensionare a femeilor din România ar putea crește cu aproape cinci ani

În cazul femeilor din România, vârsta normală de pensionare luată ca reper pentru anul 2024 este de 62 de ani și două luni. Pentru generațiile care vor ajunge la pensie spre sfârșitul anilor 2060, pragul ar putea urca la 67 de ani.

Majorarea estimată este de aproximativ 4,8 ani, una dintre cele mai ample creșteri proiectate la nivel european. În cazul bărbaților, vârsta normală de pensionare ar urma să crească de la 65 la 67 de ani.

Prin urmare, diferența actuală dintre femei și bărbați ar urma să dispară, iar cele două categorii ar putea ajunge să se pensioneze la aceeași vârstă.

România se numără astfel printre statele europene care ar urma să majoreze pragul de pensionare pentru ambele sexe. La vârsta de 67 de ani ar putea ajunge și Germania, Belgia și Cehia.

Media vârstei de pensionare va crește în Uniunea Europeană

La nivelul Uniunii Europene, vârsta normală de pensionare a bărbaților ar urma să urce, în medie, de la 64,7 ani la 66,7 ani.

Pentru femei, creșterea estimată este mai accentuată, de la o medie de 64 de ani la 66,4 ani.

Aproximativ două treimi dintre țările europene analizate ar urma să majoreze vârsta normală de pensionare pentru bărbați. În cazul femeilor, astfel de schimbări sunt anticipate în aproximativ trei sferturi dintre state.

Evoluțiile diferă însă considerabil de la o țară la alta, în funcție de legislația națională, speranța de viață și mecanismele prin care vârsta de pensionare este corelată cu schimbările demografice.

Danemarca ar putea ajunge la pensionare la 74 de ani

În prezent, cea mai ridicată vârstă normală de pensionare pentru bărbați este de 67 de ani și se înregistrează în Danemarca, Norvegia, Islanda și Țările de Jos.

La polul opus se află Turcia, unde pragul este de 52 de ani. Urmează Grecia, Slovenia și Luxemburg, cu o vârstă normală de pensionare de 62 de ani.

Spre sfârșitul anilor 2060, diferențele dintre state ar putea deveni și mai mari. Danemarca ar putea ajunge la o vârstă normală de pensionare de 74 de ani, cea mai ridicată din Europa.

Estonia ar urma să ajungă la 71 de ani, iar Italia, Țările de Jos, Suedia și Cipru la 70 de ani. În schimb, Slovenia și Luxemburg ar putea păstra pragul de 62 de ani pentru bărbați.

Turcia ar putea majora vârsta de pensionare a bărbaților cu 13 ani

Cea mai mare schimbare proiectată pentru bărbați este anticipată în Turcia. Vârsta normală de pensionare ar urma să crească cu 13 ani, de la 52 la 65 de ani.

În Danemarca, avansul estimat este de șapte ani. Estonia, Italia, Slovacia și Cipru ar putea majora pragul cu cel puțin cinci ani.

Suedia ar urma să crească vârsta de pensionare cu patru ani, până la 70 de ani, iar Grecia tot cu patru ani, până la 66 de ani.

Dintre marile economii europene, Italia ar urma să aibă cea mai ridicată vârstă viitoare de pensionare pentru bărbați, de 70 de ani.

Regatul Unit ar putea ajunge la 68 de ani, Germania la 67, iar Franța și Spania la 65 de ani.

Diferențe majore între femeile din statele europene

În cazul femeilor, diferențele actuale dintre state sunt și mai accentuate. Danemarca, Țările de Jos, Islanda și Norvegia au în prezent o vârstă normală de pensionare de 67 de ani.

Turcia se află la polul opus, cu un prag de 49 de ani, iar Polonia are o vârstă normală de pensionare de 60 de ani.

În România, valoarea folosită pentru persoanele care s-au pensionat în 2024 este de 62 de ani și două luni.

În viitor, Danemarca ar putea ajunge și pentru femei la 74 de ani. Estonia ar urma să urce la 71 de ani, iar Italia, Țările de Jos, Suedia și Cipru la 70 de ani.

Polonia ar putea rămâne statul Uniunii Europene cu cea mai mică vârstă de pensionare pentru femei, de 60 de ani.

România, printre țările cu cele mai mari majorări pentru femei

Turcia ar urma să înregistreze cea mai amplă creștere a vârstei de pensionare pentru femei. Pragul ar putea urca cu 14 ani, de la 49 la 63 de ani.

Italia și Danemarca ar urma să adauge câte șapte ani, Estonia aproximativ 6,3 ani, Slovacia 5,8 ani, iar Cipru cinci ani.

România figurează cu o creștere de aproximativ 4,8 ani, iar Austria cu una de 4,5 ani.

În Spania, vârsta normală de pensionare a femeilor ar urma să rămână la 65 de ani.

De ce crește vârsta de pensionare în Europa

Majorarea vârstei de pensionare este una dintre principalele măsuri la care recurg guvernele pentru a limita presiunea asupra bugetelor publice.

Sistemele de pensii sunt afectate de îmbătrânirea populației, de scăderea natalității și de reducerea ponderii persoanelor active în raport cu numărul pensionarilor.

„Majorarea vârstei de pensionare rămâne o strategie frecventă pentru îmbunătățirea sustenabilității financiare a sistemelor de pensii, fără reducerea nivelului pensiilor”, arată raportul OECD.

Documentul menționează însă că autoritățile au și alte opțiuni pentru echilibrarea sistemelor publice.

„Alternativ, sustenabilitatea financiară poate fi urmărită prin majorarea contribuțiilor plătite sau reducerea nivelului prestațiilor”.

Numărul vârstnicilor va crește puternic până în 2050

Presiunea demografică ar urma să devină mult mai puternică în următoarele decenii.

La nivelul statelor OECD, pentru fiecare 100 de persoane cu vârste cuprinse între 20 și 64 de ani, numărul persoanelor de cel puțin 65 de ani este estimat să crească de la 33 în 2025 la 52 în 2050.

În anul 2000, raportul era de numai 22 de persoane vârstnice la fiecare 100 de persoane aflate la vârsta activă.

Evoluția arată că un număr tot mai redus de angajați va trebui să susțină financiar un număr tot mai mare de pensionari. În lipsa unor reforme, această schimbare poate majora cheltuielile publice și poate pune presiune suplimentară asupra contribuțiilor sociale.

Proiecțiile privind pensionarea se pot modifica

Unele dintre estimările privind vârsta viitoare de pensionare sunt legate direct de evoluția speranței de viață. Din acest motiv, valorile se pot schimba în funcție de deciziile adoptate de guverne și de modificarea indicatorilor demografici.

Danemarca, de exemplu, ar putea renunța la mecanismul prin care fiecare creștere a longevității este transferată automat, în proporție de unu la unu, asupra vârstei de pensionare.

Într-un asemenea scenariu, „vârsta normală de pensionare proiectată pentru viitor ar fi mai mică de 74 de ani”, precizează raportul.

În România, vârsta de pensionare a femeilor crește gradual până în 2035

Separat de proiecțiile pe termen lung privind pragul de 67 de ani, legislația actuală din România prevede deja o majorare treptată a vârstei standard de pensionare pentru femei.

Schimbările ar urma să fie aplicate gradual, până când vârsta de pensionare a femeilor va ajunge la 65 de ani, același nivel stabilit pentru bărbați, în anul 2035.

Calendarul prevede o creștere progresivă, prin adăugarea unor perioade suplimentare de la un an la altul. Scopul este egalizarea vârstei standard de pensionare pentru femei și bărbați.

În prezent, vârsta standard este de aproximativ 63 de ani pentru femei și de 65 de ani pentru bărbați, însă valoarea exactă pentru femei diferă în funcție de luna și anul nașterii.

Pensionarea anticipată este condiționată de stagiul de cotizare

Regulile privind pensionarea anticipată au fost, de asemenea, înăsprite. Accesul la această formă de pensionare depinde de vârsta solicitantului și de numărul anilor pentru care au fost plătite contribuții.

Potrivit prevederilor prezentate, pensionarea anticipată fără penalizări ar fi posibilă la împlinirea vârstei de 60 de ani și după realizarea unui stagiu de cotizare de minimum 40 de ani.

Vechimea acumulată devine astfel esențială pentru persoanele care vor să se retragă din activitate înainte de atingerea vârstei standard.

Aproape 4,7 milioane de pensionari în România

Datele centralizate de Casa Națională de Pensii Publice pentru luna mai 2026 indică existența a 4.679.826 de pensionari în România, cu 2.812 mai puțini decât în luna precedentă.

Pensia medie a fost de 2.784 de lei.

Dintre beneficiarii sistemului public, 3.780.323 de persoane primeau pensie pentru limită de vârstă. În această categorie se aflau 2.156.069 de femei, iar pensia medie era de 3.114 lei.

Pensia anticipată era acordată unui număr de 61.460 de persoane, cu o valoare medie de 2.473 de lei.

Alte 390.558 de persoane primeau pensie de invaliditate, cu o valoare medie de 1.080 de lei. Dintre acestea, 45.953 de persoane erau încadrate în gradul I de invaliditate, iar pensia medie era de 943 de lei.

Românii de peste 45 de ani întâmpină dificultăți pe piața muncii

Creșterea vârstei de pensionare ridică și problema menținerii în activitate a persoanelor de peste 45 sau 50 de ani.

Pentru numeroși angajați, pierderea locului de muncă la această vârstă poate fi urmată de o perioadă lungă de căutare a unui nou post. Experiențele relatate în mediul online arată că mulți candidați trimit zeci de CV-uri, dar primesc puține răspunsuri.

Una dintre principalele bariere este percepția angajatorilor privind capacitatea lucrătorilor mai în vârstă de a se adapta la tehnologii și metode noi de lucru.

Deși experiența profesională acumulată poate reprezenta un avantaj important, prejudecata potrivit căreia persoanele învață mai greu odată cu înaintarea în vârstă continuă să fie prezentă în multe organizații.

În aceste condiții, majorarea vârstei de pensionare nu presupune doar modificarea unui prag legal. Pentru ca oamenii să poată lucra până la 65, 67 de ani sau chiar mai mult, piața muncii trebuie să le ofere locuri de muncă accesibile, programe de formare și posibilitatea reală de a rămâne activi profesional.