Presiuni tot mai mari pentru sistemele de pensii din Europa. Un economist BERD avertizează că oamenii ar putea fi nevoiți să muncească mai mult timp

Europa de Est se confruntă cu o problemă structurală majoră, după ce populația a îmbătrânit înainte ca nivelul de prosperitate să ajungă la cel al economiilor dezvoltate, avertizează economistul-șef al Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), Beata Javorcik.

Economistul-șef al BERD spune că o singură soluție mai poate salva sistemele de pensii

Potrivit explicațiilor oferite de acesta pentru Le Monde, fenomenul riscă să genereze presiuni puternice asupra sistemelor de pensii și de asistență socială din regiune.

Economistul explică faptul că statele din Europa de Est au, în medie, o populație cu o structură de vârstă similară celei din economiile avansate, însă veniturile pe cap de locuitor reprezintă doar aproximativ o treime din nivelul acestora.

În aceste condiții, dacă populația activă se reduce mai rapid decât populația totală, resursele disponibile pentru fiecare persoană devin tot mai limitate.

„Țările din Europa de Est au îmbătrânit înainte să se îmbogățească. În medie, populația de acolo are aproximativ aceeași vârstă ca în economiile avansate, dar dispune de doar o treime din venitul pe cap de locuitor. Dacă populația activă scade mai repede decât populația totală, partea care revine fiecăruia se reduce”, a explicat Beata Javorcik pentru sursa menționată.

Politicile de stimulare a natalității nu au dat rezultate

Potrivit Beatei Javorcik, măsurile de stimulare a natalității nu și-au demonstrat eficiența în rezolvarea dezechilibrelor demografice. O alternativă ar fi atragerea de lucrători imigranți, însă pentru a compensa declinul populației active ar fi necesare fluxuri anuale de imigrație echivalente cu aproximativ 1% din populația totală.

De asemenea, inteligența artificială poate contribui la creșterea productivității, însă economistul consideră că nici această soluție nu este suficientă pentru a contracara efectele îmbătrânirii demografice.

În opinia sa, singura opțiune care rămâne viabilă pe termen lung este prelungirea perioadei de activitate și, implicit, creșterea vârstei efective de pensionare.

Presiunea pentru majorarea cheltuielilor cu pensiile va continua să crească

Beata Javorcik subliniază că pensiile reprezintă unul dintre cele mai sensibile subiecte politice. Analizele realizate de BERD arată că, în aproape toate țările studiate, majoritatea populației susține creșterea cheltuielilor publice pentru pensii.

Potrivit economistului, sprijinul pentru finanțarea sistemelor de pensii este foarte ridicat, iar presiunile asupra guvernelor vor continua să crească pe măsură ce electoratul îmbătrânește.

În același timp, cercetările instituției indică faptul că liderii politici din întreaga lume au, în medie, vârste mai ridicate decât populația pe care o reprezintă. Fenomenul este și mai pronunțat în regimurile autocratice, unde conducătorii rămân la putere perioade mai lungi.

Această diferență generațională influențează, în mod conștient sau inconștient, deciziile politice, care tind să reflecte preferințele generațiilor mai în vârstă, în detrimentul intereselor tinerilor.

„Însă pensiile sunt un subiect exploziv. Raportul nostru analizează percepțiile populației. La întrebarea: trebuie statul să cheltuiască mai mult pentru pensii, majoritatea răspunde da în aproape toate țările. Cheltuielile pentru pensii beneficiază de un sprijin foarte larg, iar presiunea va crește pe măsură ce electoratul îmbătrânește.

Studiile noastre arată, de asemenea, că liderii îmbătrânesc peste tot în lume și sunt mult mai vârstnici decât electoratul lor. Un fenomen deosebit de vizibil în țările autocratice, unde rămân mai mult timp la putere. Ei văd lumea prin prisma generației lor și reflectă, conștient sau nu, preferințele acesteia, ceea ce înclină deciziile politice în favoarea vârstnicilor, în detrimentul tinerilor”, a mai spus economistul-șef al Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare.

Europa riscă să piardă cursa pentru inteligența artificială

Economistul-șef al BERD avertizează, de asemenea, că Europa riscă să rămână în urmă în competiția globală pentru dezvoltarea inteligenței artificiale, în raport cu Statele Unite și China, ceea ce ar putea afecta semnificativ productivitatea economiilor europene.

Potrivit acesteia, dezvoltarea inteligenței artificiale depinde de existența unor lanțuri de aprovizionare complexe și de accesul la materii prime critice, resurse de care Europa dispune într-o măsură limitată.

În plus, continentul european se află într-o poziție dezavantajoasă în ceea ce privește dezvoltarea centrelor de date, care necesită cantități importante de apă și energie electrică, costurile fiind considerabil mai ridicate decât în Statele Unite. De asemenea, Europa nu dispune de capacitatea de a susține investițiile masive necesare dezvoltării modelelor lingvistice de mari dimensiuni.

„Este util să pornim de la lanțurile de aprovizionare. AI are nevoie de materii prime critice, de care Europa este în mare parte lipsită. De asemenea, Europa este slab poziționată pentru centrele de date, care necesită apă și electricitate – mult mai scumpe decât în SUA – și nu poate susține investițiile masive necesare pentru modelele lingvistice mari”, a completat Beata Javorcik.

Europa de Est ar putea beneficia de cererea pentru echipamente AI

Cu toate acestea, Beata Javorcik consideră că Europa are oportunități importante în domeniul echipamentelor asociate inteligenței artificiale, segment pentru care cererea continuă să crească în Statele Unite.

Printre produsele cu potențial ridicat se numără echipamentele optice, scanerele și camerele utilizate în ecosistemul tehnologic al inteligenței artificiale.

Potrivit economistului, țări precum Ungaria, Polonia și statele baltice exportă deja astfel de produse către Statele Unite și se află într-o poziție favorabilă și în ceea ce privește dezvoltarea aplicațiilor bazate pe inteligență artificială.

Beata Javorcik evidențiază și faptul că unele companii din statele mici au reușit performanțe remarcabile tocmai pentru că au fost obligate să se orienteze către piețele internaționale încă din primele etape ale dezvoltării lor.

„Europa are însă o șansă în zona echipamentelor legate de AI, a căror cerere crește în SUA: echipamente optice, scanere, camere… Ungaria, Polonia sau statele baltice exportă deja astfel de produse către Statele Unite și sunt bine poziționate și în dezvoltarea de aplicații. Unele companii din țări mici reușesc remarcabil, deoarece sunt obligate să vizeze piața internațională încă de la început”, a conchis economistul-șef.