Oana Gheorghiu acuză blocarea reformei companiilor de stat: Brusc, nu se mai putea lucra cu Ilie Bolojan. S-a putut lucra atâta timp cât s-au mărit taxele

Oana Gheorghiu a susținut sâmbătă, într-o intervenție la Digi24, că adevăratele tensiuni din Coaliție au apărut în momentul în care Guvernul a început să analizeze reforma companiilor de stat. Vicepremierul interimar afirmă că până atunci partenerii de guvernare au susținut măsurile fiscale adoptate pentru reducerea deficitului, chiar dacă le criticau în spațiul public. Ea a acuzat, totodată, că unele ministere au refuzat sau au întârziat să transmită documentele necesare analizării companiilor aflate în subordine.

Oana Gheorghiu susține că reforma companiilor de stat a declanșat conflictul din Coaliție

Oana Gheorghiu afirmă că schimbarea de atitudine în interiorul Coaliției s-a produs în momentul în care Executivul și-a îndreptat atenția către companiile de stat, consiliile de administrație și pierderile înregistrate de acestea. Vicepremierul interimar spune că, până la acel moment, măsurile de reducere a deficitului bugetar au beneficiat de sprijin în Guvern, chiar dacă erau criticate public de reprezentanții PSD.

„Eu am venit în guvern la final de octombrie, în momentul în care existau deja nişte tensiuni în coaliţie, după cum ştim, dar erau cumva ţinute sub control şi vreau să spun că, atâta vreme cât măsurile au fost îndreptate împotriva cetăţenilor, să zic aşa, dar nu împotriva lor, ci pentru a reduce deficitul, dar măsuri care au afectat cetăţeni, Partidul Social Democrat a rămas acolo, chiar dacă seara critica la televizor. A fost solidar cu aceste măsuri, cel puţin în Guvern, nu şi în public”, a declarat vicepremierul interimar Oana Gheorghiu, sâmbătă, la Digi24.

Vicepreședintele PNL susține că situația s-a schimbat radical după ce Guvernul a început să discute despre restructurarea companiilor de stat și despre modul în care sunt administrate acestea.

„Când am început să discutăm despre reforma companiilor, şi lucrul ăsta s-a întâmplat undeva începând cu luna ianuarie (…) a început pur şi simplu o luptă în interiorul coaliţiei, sau cel puţin asta a fost percepţia mea. Brusc, nu se mai putea lucra cu guvernul sau cu Ilie Bolojan, că, de fapt, despre Ilie Bolojan era vorba. S-a putut lucra cu Ilie Bolojan atâta timp cât s-au mărit taxele şi a crescut TVA-ul, dar nu se mai putea lucra cu Ilie Bolojan când am început să ne uităm la Consiliile de Administraţie”, a adăugat vicepremierul.

În continuarea declarațiilor sale, aceasta a afirmat că ruptura politică s-a produs odată cu deschiderea discuțiilor privind numirile din consiliile de administrație și situația financiară a companiilor de stat.

„Atunci s-a rupt coaliţia, când am început să discutăm clar despre numirile în Consiliul de Administraţie, despre pierderile din aceste compani, despre găurile negre”, a adăugat Oana Gheorghiu.

Vicepremierul interimar a precizat că, în ședințele de Guvern, atmosfera era diferită de cea reflectată în disputele politice.

„Discuţiile în interiorul Guvernului întotdeauna erau calme, calde, colegiale, nu au existat confruntări directe. Tocmai asta era cumva frustrarea, pentru că în Guvern lucrurile păreau fireşti”, a mai declarat Oana Gheorghiu.

Vicepremierul spune că unele ministere au refuzat să transmită documentele solicitate

Oana Gheorghiu a afirmat că procesul de analiză a companiilor de stat a fost îngreunat de dificultatea cu care cabinetul său a obținut documentele solicitate de la anumite ministere. Ea susține că, deși au existat promisiuni privind transmiterea informațiilor, răspunsurile au întârziat sau au fost incomplete.

„Trimiteam, sunam miniştrii. Aş avea nevoie de următoarele documente. Sigur, sigur vi le trimit. Când îmi răspundeau. Uneori nu îmi răspundeau, alteori îmi dădeau un mesaj că nu pot vorbi. Sigur vi le trimit săptămâna asta, săptămână viitoare. Primeam apoi informări aşa, foarte generale, nimic din ce cerusem. Am început să-mi dau seama că lucrurile nu merg aşa şi am început să trimit solicitări oficiale de la nivelul Cabinetului vicepremierului, care ar fi trebuit să aibă mai multă forţă, mi se răspundea ca unui jurnalist sau ca unui cetăţean care a cerut informaţii pe 544 motivând că nu pot să le primesc din cauza de GDPR sau că sunt confidenţiale, ceea ce e absurd între cabinetul vicepremierului şi cabinetul ministrului să primească astfel de răspunsuri”, a mai declarat Oana Gheorghiu.

Întrebată dacă actualul Executiv mai poate funcționa în condițiile în care are atribuții limitate, vicepremierul interimar a explicat că restricțiile privesc în principal adoptarea actelor normative care modifică legislația.

„Teoretic ne împiedică doar faptul că nu putem să luăm decizii sau să dăm OUG-uri care să modifice legislaţie. Asta este un lucru pe care acest guvern nu îl poate face. Tot ce necesită modificare legislativă trebuie să se întâmple prin Parlament. Ceea ce poate că nu este chiar atât de rău”, a explicat vicepremierul.

 Oana Gheorghiu susține că un guvern minoritar ar asigura continuitatea reformelor începute

În continuarea declarațiilor sale, Oana Gheorghiu a susținut că următoarea formulă de guvernare ar trebui să fie una minoritară, formată din PNL, USR și UDMR. Vicepremierul interimar consideră că o astfel de structură ar permite continuarea reformelor deja începute, în special în domeniul fondurilor europene și al restructurărilor din instituțiile și companiile de stat.

„Cred că e bine să vină un guvern minoritar PNL-USR- UDMR. (..) Acest guvern ar fi bine, pentru că sunt nişte miniştri care pot să aibă continuitate şi mă refer aici în primul rând la tot ce înseamnă fonduri europene, la celelalte ministere care au început să facă demersuri pe restructurări şi ar fi o continuitate absolut necesară şi ar fi şi firesc”, a mai spus Oana Gheorghiu.

Întrebată cât timp ar trebui să rămână în funcție un astfel de Executiv, vicepremierul interimar a afirmat că durata mandatului poate fi stabilită prin negocieri între formațiunile politice implicate.

„Da, să se împartă fie jumătate-jumătate, fie proporţional cu numărul de voturi, cât au în Parlament cele trei partide, împreună şi PSD, cred că se pot găsi nişte modalităţi de a stabili perioadele”, a explicat ea.

În același context, aceasta a susținut că PSD ar fi trebuit să analizeze și consecințele politice ale depunerii moțiunii de cenzură, nu doar efectul imediat al demersului.

„Cei de la PSD, atunci când au făcut moţiunea de cenzură, ar fi trebuit să se gândească şi la ce urmează”, a menţionat vicepremierul.