Ce spune Oana Țoiu despre participarea României la summitul NATO de la Ankara în plină criză politică

Ministrul interimar de Externe, Oana Țoiu, a declarat că actualul context politic intern nu afectează prezența României la summitul NATO de la Ankara. Oficialul a explicat că mandatul de reprezentare în cadrul Alianței este stabilit prin Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) și nu depinde de existența unui executiv cu puteri depline.

Oana Țoiu, despre mandatul NATO și rolul CSAT

Oana Țoiu a subliniat la emisiunea „Culoarele Puterii” de la TVR Info, că demiterea guvernului nu produce o vulnerabilitate instituțională în relația cu NATO. Ea a arătat că România își menține continuitatea pe linie de politică externă, iar deciziile de reprezentare sunt asumate la nivelul CSAT.

Oficialul a afirmat că un guvern interimar are limite în adoptarea unor politici noi sau în emiterea de ordonanțe de urgență, însă poate continua direcțiile deja stabilite, inclusiv poziționarea României în cadrul NATO.

„Cu siguranță poziția mea este cunoscută în spațiu public și a partidului meu. Noi credem că a fost o greșeală, o greșeală major decizia de a dărâma un guvern funcțional, mai ales că acum, la mai bine de o lună distanță, vedem că acest lucru a fost făcut fără a avea claritate din partea celor care au dărâmat guvernul pentru pasul 2. Noi ne facem datoria zi de zi pentru că nu se oprește lumea la propriu ca să aștepte să se clarifice negocierile la București. Din perspectiva mandatelor, însă, acest lucru nu este o provocare tehnică sau legislativă. Consiliul Suprem de Apărarea Țării are mandat de plin. Mandatul de reprezentare la NATO este o decizie a CSAT”, a declarat Oana Țoiu.

Limitările guvernului interimar și continuitatea politicii externe

Un guvern interimar are competențe limitate, neputând introduce politici publice noi, emite ordonanțe de urgență, iniția schimbări legislative majore sau modifica direcții de politică externă deja stabilite, inclusiv decizii precum aderarea sau retragerea din organizații internaționale. Totuși, în cazul României, continuitatea poziției de stat aliat în NATO permite ca direcțiile deja asumate în politica externă să fie menținute, iar guvernul interimar să continue aceste orientări fără modificări de substanță.

„Un guvern interimar are limitări în a genera politici publice noi, în a da ordonanțe de urgență, în a face propuneri legislative sau în a schimba o politică externă preexistentă. De exemplu, n-am putea să luăm o decizie majoră de a adera la o organizație internațională sau de a ieși dintr-o organizație internațională. Însă, din perspectiva prezenței României ca stat aliat de încredere în NATO, tocmai consistența acestei decizii de politică externă de-a lungul timpului îi dă putere și atunci guvernul interimar poate continua cu totul această direcție”, a mai explicat oficialul.

Varianta rotativei guvernamentale și negocierile politice

În privința crizei politice interne, Oana Țoiu a afirmat că pe masa negocierilor există mai multe scenarii, inclusiv revenirea la o formulă de tip rotativă guvernamentală, agreată anterior de unele partide. Ea a menționat că USR, alături de PNL și UDMR, susține această variantă, însă a subliniat că lipsa de încredere dintre formațiuni face dificilă o guvernare comună în acest moment.

„Cred că sunt câteva soluții pe masa partidelor politice, inclusiv a USR. Propunerea pe care am avut-o noi și care este din partea USR, a PNL și a UDMR în negocieri, este să ne întoarcem la calendarul anterior agreat privind rotativa guvernamentală. Dar, sigur, această linie roșie foarte importantă după moțiunea care a dat jos guvernul este să nu mai guvernăm împreună, pentru că e clar că nu mai avem această încredere unii în ceilalți”, a punctat ministrul de Externe.

Aceasta a adăugat că Parlamentul rămâne instituția centrală în procesul decizional, inclusiv în perioada guvernului interimar, mai ales în privința reformelor și angajamentelor europene.

Relația cu PSD și perspectiva politică

Oana Țoiu a reiterat că USR nu va mai face parte dintr-un executiv comun cu PSD pe durata actualului mandat politic, invocând lipsa de încredere între formațiuni.

„Noi nu vom mai fi în aceeași coaliție de guvernare, în același guvern, în același timp cu PSD-ul, pe durata acestui mandat. Și nici ei nu cred că își doresc acest lucru, dar este foarte clar în acest moment că nu există încrederea necesară pentru a guverna împreună”, a mai spus Țoiu.

Ministrul a mai afirmat că deciziile politice vor fi evaluate în fața alegătorilor, subliniind responsabilitatea clasei politice față de promisiunile asumate în campaniile electorale.

În paralel, Oana Țoiu a vorbit despre participarea României la summitul NATO de la Ankara, care începe marți, alături de președintele Nicușor Dan și ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță.

Investiții, proiecte strategice și cooperare internațională

Oficialul a subliniat că reuniunea are ca obiectiv consolidarea angajamentelor privind apărarea colectivă. Un punct central pe agendă îl reprezintă creșterea bugetelor pentru apărare, conform angajamentelor asumate la summitul anterior de la Haga.

„Vorbim în primul rând de angajamentul luat la summit-ul de la Haga, exact acum un an de zile. Un angajament luat de toate țările aliate privind creșterea bugetului alocat apărării. Securitatea noastră colectivă depinde de capacitatea NATO și de capacitatea NATO. Dar în al doilea rând, în acest summit, avem o presiune semnificativă din partea USA în rândul statelor aliate de a urmări angajamentul luat la Haga nu doar la nivelul declarațiilor politice, ci la nivelul alocărilor bugetare concrete”, a explicat ministrul.

România, potrivit acesteia, a respectat obiectivele asumate, fiind inclusă între statele care au majorat constant bugetul pentru apărare, atât direct, cât și prin investiții conexe. Oana Țoiu a oferit drept exemplu un proiect de infrastructură transfrontalieră realizat împreună cu Republica Moldova, menționând finanțarea prin programul european SAFE și perspectiva extinderii spre Ucraina.

Ea a vorbit și despre inițiativa Canadei privind un mecanism de finanțare dedicat sectorului apărării și startup-urilor din domeniu, precum și despre necesitatea unor instrumente mai flexibile pentru companiile aflate la început de drum.

Marea Neagră, prioritate strategică la Ankara

Un alt punct important al agendei României la summit îl reprezintă Marea Neagră, considerată zonă strategică pentru securitate, energie și infrastructură.

Oana Țoiu a afirmat că România, alături de Turcia și Bulgaria, are responsabilitatea menținerii stabilității în regiune și că acest subiect va rămâne central în discuțiile de la Ankara.

„Și anul trecut, la summit-ul de la Haga, poziționarea României ca furnizor de securitate la Marea Neagră a fost un obiectiv important. Noi suntem alături de Turcia și alături de Bulgaria, statele aliate, care avem această responsabilitate de a menține Marea Neagră sigură. Și aceasta nu este doar o miză pentru noi. Marea Neagră este ceea ce leagă continentul, până la urmă, și prin Caucazul de Sud și de Asia este și o miză comercială, uriașă, și din perspectiva energiei, a infrastructurii critique sub marine. Așa că și anul acesta, Marea Neagră va fi în vârful agendei României pentru summit”, a concluzionat  oficialul.