La 77 de ani de la deportările sovietice, Maia Sandu avertizează: Istoria se repetă sub ochii noștri. Rusia să fie oprită

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a transmis luni un mesaj ferm privind amenințările generate de politica Federației Ruse, susținând că războiul din Ucraina demonstrează că practicile represive ale trecutului pot fi repetate și în prezent. Declarațiile au fost făcute în cadrul ceremoniei dedicate comemorării victimelor celui de-al doilea val al deportărilor sovietice din iulie 1949, organizată la monumentul „Trenul Durerii”, din apropierea Gării Feroviare din Chișinău.

Șefa statului a făcut o paralelă între deportările și represiunile din perioada sovietică și conflictul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, subliniind că sprijinul acordat Kievului este esențial pentru securitatea întregii regiuni.

Maia Sandu: „Trebuie să ajutăm Ucraina”

În discursul susținut la ceremonia de comemorare, președinta Republicii Moldova a afirmat că agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei reprezintă o continuare a practicilor de represiune cunoscute din perioada sovietică.

„Istoria se repetă sub ochii noştri. Ce a făcut odată puterea sovietică le face Rusia lui Putin azi ucrainenilor şi va face oricărui popor dacă va fi lăsată. Nu există alt motiv. Rusia ucide oameni nevinovaţi, îi deportează şi îi înfometează, pur şi simplu, pentru că poate. Tocmai de aceea, solidaritatea noastră nu este opţională. Trebuie să ajutăm Ucraina. Cum putem şi să convingem Europa să ajute Ucraina fără încetare, pentru ca Rusia să fie oprită şi să nu mai poată face rău niciunui popor”, a declarat Maia Sandu.

Apel pentru păstrarea memoriei victimelor deportărilor

Referindu-se la deportările organizate de regimul sovietic în Republica Moldova, Maia Sandu a spus că acestea nu au fost întâmplătoare, ci au făcut parte dintr-o strategie de eliminare a identității și a oricărei forme de opoziție.

„Regimul sovietic nu suporta identitatea popoarelor. Şi operaţiunile de deportare nu au fost un episod accidental. Erau crime planificate în cele mai mici detalii, cu calendare de execuţie şi cu scopul de a distruge orice formă de rezistenţă”, a afirmat șefa statului.

Potrivit acesteia, păstrarea memoriei acestor evenimente reprezintă o responsabilitate atât față de generațiile trecute, cât și față de Europa.

„Avem responsabilitatea istorică nu doar în faţa neamului nostru, ci şi în faţa întregii Europe, să spunem: aceasta este faţa adevărată a regimului sovietic”, a spus Maia Sandu.

„Noi suntem urmașii acestor oameni”

Președinta Republicii Moldova a evocat drama miilor de persoane deportate în noaptea de 6 spre 7 iulie 1949 și a vorbit despre modul în care identitatea națională a fost păstrată în ciuda represiunilor.

„Acum 77 de ani, noaptea, copii mici, bătrâni, femei şi bărbaţi au fost luaţi din casele lor, cu arma la tâmplă, şi urcaţi în vagoane de vite. Noi suntem urmaşii acestor oameni”, a declarat Maia Sandu.

Ea a adăugat că autoritățile sovietice au încercat să distrugă limba, identitatea și demnitatea populației.

„Le-au luat casele, dar ei şi-au construit case acolo unde au ajuns, pentru că bunicii noştri ştiau că o casă trebuie construită cu mâinile proprii, nu furată mişeleşte. Au vrut să le ia numele, memoria, împuşcându-i fără motiv şi aruncându-i în gropi comune. Dar numele lor a fost mai puternic şi au avut grijă o viaţă întreagă să transmită memoria şi numele copiilor, care l-au dus mai departe către copiii lor, iar azi noi suntem aici, purtând amintirea şi numele lor”, a afirmat președinta Republicii Moldova.

În același context, Maia Sandu a subliniat că identitatea națională a fost păstrată în ciuda represiunilor.

„Avem limbă şi avem identitate şi, de fiecare dată când au încercat din nou să ni le distrugă, le-am apărat”, a spus aceasta.

Mesaj și pentru cei care au o altă viziune asupra trecutului

În discursul său, Maia Sandu a afirmat că există persoane care nu au învățat lecțiile istoriei și continuă să admire regimul responsabil de deportări.

„Ne dorim ca acest popor să nu fie ridicat noaptea din casă şi deportat, nici măcar cei care, azi, refuză să onoreze această memorie. Pentru că libertatea şi pacea pe care le apărăm astăzi le apărăm pentru toţi, iar demnitatea unui neam se măsoară şi prin capacitatea de a-i proteja inclusiv pe cei care încă nu-i înţeleg istoria”, a declarat președinta Republicii Moldova.

Comemorări dedicate victimelor represiunii sovietice

Ceremonia de la Chișinău face parte dintr-un program mai amplu dedicat comemorării victimelor deportărilor și represiunilor sovietice.

Printre evenimentele organizate se numără expoziția „Teroarea de stat în Moldova sovietică. Amploare, victime şi făptaşi”, precum și un concert-requiem dedicat victimelor regimului comunist.

Potrivit organizatorilor, manifestările urmăresc readucerea în atenția publică a represiunilor desfășurate pe actualul teritoriu al Republicii Moldova între anii 1917 și 1989.

Programul evocă atât deportările din iunie 1941, când peste 18.000 de persoane au fost trimise forțat în diferite regiuni ale Uniunii Sovietice, cât și deportările din perioada 6–9 iulie 1949, considerate cea mai amplă operațiune de acest fel desfășurată pe teritoriul actual al Republicii Moldova.

În urma acțiunii din iulie 1949, peste 11.000 de familii, însumând 35.796 de persoane, au fost deportate în regiunile îndepărtate ale Uniunii Sovietice. Printre acestea se aflau 11.889 de copii, 14.033 de femei și 9.864 de bărbați.

Tot în acest an se împlinesc 80 de ani de la foametea din perioada 1946–1947, considerată una dintre cele mai grave consecințe ale politicilor represive sovietice în Republica Moldova.