Canada vrea să lanseze o bancă internațională pentru investiții în apărare. Anunțul ar putea fi făcut la summitul NATO din Turcia

Canada intenționează să anunțe la summitul NATO de săptămâna viitoare din Turcia că un grup de 10 state este pregătit să înființeze o bancă internațională dedicată investițiilor în apărare. Inițiativa urmărește să faciliteze finanțarea proiectelor de securitate și apărare prin credite acordate în condiții avantajoase.

Canada urmărește formarea unui grup de state fondatoare pentru noua bancă

Guvernul canadian promovează proiectul Băncii pentru Apărare, Securitate și Reziliență (DSRB), inițiativă susținută de premierul Mark Carney în cadrul strategiei sale privind consolidarea cooperării dintre statele considerate „puteri medii”, potrivit Reuters.

Isabelle Hudon, principalul negociator al Canadei pentru lansarea proiectului și director general al Băncii de Dezvoltare a Afacerilor din Canada, a declarat că obiectivul este anunțarea listei statelor fondatoare în timpul summitului NATO.

Ea a precizat că lista va fi alcătuită, cel mai probabil, din Canada și mai multe state europene, fără a le nominaliza. Totodată, a subliniat că anunțul depinde de finalizarea negocierilor privind participarea și contribuțiile de capital ale statelor interesate.

Potrivit oficialului canadian, proiectul va rămâne deschis și altor țări care vor dori să adere ulterior.

Noua instituție ar urma să mobilizeze până la 100 de miliarde de lire sterline

Scopul băncii este de a sprijini consolidarea capacităților de apărare ale statelor aliate prin atragerea unei finanțări de până la 100 de miliarde de lire sterline, echivalentul a aproximativ 133 de miliarde de dolari.

Hudon a arătat că succesul proiectului depinde de participarea unor state capabile să contribuie la obținerea unui rating de credit maxim.

În prezent, Coreea de Sud analizează posibilitatea aderării, existând șanse ca această decizie să fie luată într-o etapă ulterioară. Deocamdată, niciun alt stat din G7 nu este aproape de aderare.

Ministerul Finanțelor din Coreea de Sud a transmis anterior că analizează propunerea, iar președintele țării a fost invitat la summitul NATO.

Luxemburg susține public proiectul, iar alte state analizează participarea

Până în prezent, Luxemburg este singurul stat care și-a exprimat public sprijinul pentru inițiativă și va găzdui sediul european al viitoarei instituții.

Reuters notează că Germania participă la discuții în calitate de observator, după ce anterior se distanțase de proiect.

Surse citate de agenție susțin că Italia, Spania, Turcia, Belgia și Ucraina au analizat propunerea, iar autoritățile turce sunt interesate de inițiativă.

În schimb, Olanda a anunțat că nu participă și că își concentrează eforturile asupra propriului proiect de finanțare a apărării, dezvoltat împreună cu Marea Britanie și Finlanda.

Marea Britanie promovează un proiect propriu de finanțare în domeniul apărării

Potrivit Reuters, Marea Britanie s-a opus aderării la DSRB, preferând să continue dezvoltarea propriului mecanism de finanțare, denumit MDM, realizat împreună cu Olanda și Finlanda.

Totuși, două surse au declarat că Londra a analizat posibilitatea unei alinieri sau chiar a unei fuziuni între cele două inițiative.

Mark Carney a afirmat că intenționează să discute despre proiect cu viitorul prim-ministru britanic.

Contribuțiile statelor vor fi stabilite în funcție de dimensiunea economiilor

Potrivit oficialilor canadieni, contribuțiile la capitalul băncii vor fi calculate proporțional cu dimensiunea economiei fiecărei țări.

O sursă familiarizată cu proiectul a declarat că participarea Canadei ar putea ajunge la aproximativ 1,5 miliarde de euro, în timp ce statele mai mici ar urma să contribuie cu sume cuprinse între 500 și 750 de milioane de euro.

Isabelle Hudon a precizat că stabilirea contribuțiilor reprezintă una dintre cele mai dificile etape ale negocierilor.

Reuters amintește că ideea înființării DSRB a fost lansată în 2024 de un grup format din foști consilieri NATO, foști ofițeri de rang înalt și bancheri, pe fondul creșterii necesarului de investiții în apărare generate de războiul din Ucraina, tensiunile cu Rusia și preocupările privind extinderea capacităților militare ale Chinei.