Donald Trump se pregătește să dea mâna cu Erdogan. Summitul NATO poate redesena relația dintre SUA și Turcia

Donald Trump se pregătește pentru o serie de decizii cu impact major asupra relației dintre Statele Unite și Turcia, înaintea summitului NATO care va avea loc la Ankara. Președintele turc Recep Tayyip Erdogan urmărește obținerea unui sprijin american esențial pentru programul avionului de luptă KAAN și pentru consolidarea industriei sale de apărare. În același timp, Alianța Nord-Atlantică privește tot mai atent către rolul strategic pe care Ankara îl poate juca într-un moment în care Europa își accelerează reînarmarea.

Donald Trump este pregătit să aprobe motoarele americane pentru avionul turcesc KAAN, dar dosarul F-35 rămâne blocat

Donald Trump este așteptat la Ankara pentru summitul NATO, iar una dintre cele mai importante teme aflate pe agenda discuțiilor o reprezintă cooperarea militară dintre Statele Unite și Turcia. Potrivit informațiilor apărute în presa internațională, administrația americană este aproape de aprobarea livrării unui lot de 80 de motoare General Electric F110-129E, împreună cu licențele necesare, destinate viitorului avion de luptă turcesc KAAN.

Pentru Forțele Aeriene Turce, această decizie ar reprezenta un sprijin important într-un moment în care flota de avioane de luptă se confruntă cu un deficit semnificativ de aparate operaționale. Motoarele F110 sunt utilizate deja pe aeronavele F-16 și sunt considerate extrem de fiabile, însă nu oferă performanțele necesare unui avion de generația a cincea, categorie în care Ankara dorește să încadreze proiectul KAAN.

În schimb, principala solicitare a președintelui Recep Tayyip Erdogan pare să rămână departe de o soluție. Revenirea Turciei în programul F-35 este în continuare blocată de opoziția unei părți importante a Partidului Republican, de presiunile exercitate de lobby-urile elen și israelian, dar și de prevederile legislației americane CAATSA, care interzice coexistarea în aceeași structură militară a avioanelor F-35 și a sistemelor rusești S-400, relatează kathimerini.gr.

În acest context, gestul Casei Albe este interpretat mai degrabă ca un compromis menit să sprijine industria aeronautică turcă, fără a modifica poziția Washingtonului privind programul F-35.

Transferul sistemelor S-400 ar putea deschide negocieri pentru revenirea Turciei în programul F-35

Pe fondul negocierilor dintre Washington și Ankara, au reapărut informațiile potrivit cărora administrația americană analizează un acord prin care Turcia ar renunța la sistemele rusești S-400 pentru a putea redeschide discuțiile privind avioanele F-35, din programul cărora a fost exclusă în 2019.

„Foarte probabil voi face ceva care îi va face foarte fericiți” în timpul Summitului NATO de la Ankara de săptămâna viitoare, a spus Trump, alimentând scenariile în acest sens.

Potrivit unui ofițer regional de informații, care a solicitat anonimatul și este familiarizat cu negocierile, cheia unei eventuale înțelegeri rămâne soarta sistemelor rusești achiziționate de Ankara.

„Orice progres în ceea ce privește F-35 depinde de un acord în baza căruia Turcia ar vinde sistemul S-400 unei țări terțe, în loc să îl returneze Rusiei. Coreea de Sud a fost menționată ca o posibilă destinație”.

În ultimele luni au fost avansate și alte scenarii. Presa din India a relatat anterior că New Delhi ar putea deveni cumpărătorul acestor sisteme, în condițiile în care utilizează deja echipamente similare. Analistul american Andrew Korybko apreciază însă că evoluția relațiilor comerciale dintre Statele Unite și India ar putea influența această variantă. În același timp, o eventuală vânzare către orice alt stat ar putea deteriora relațiile dintre Ankara și Moscova, Rusia nefiind favorabilă transferului sistemelor S-400 către alte țări.

Turcia devine unul dintre principalii piloni ai NATO pe fondul reducerii implicării militare americane în Europa

În paralel cu aceste negocieri, rolul strategic al Turciei în cadrul NATO s-a consolidat semnificativ. Potrivit unei analize Bloomberg, Europa privește tot mai mult către Ankara ca spre unul dintre actorii capabili să acopere o parte din golurile de capacitate militară create de reconfigurarea prezenței americane pe continent.

În urmă cu numai doi ani, Recep Tayyip Erdogan era considerat unul dintre liderii care blocau consensul în cadrul Alianței, după opoziția sa față de aderarea Suediei. În prezent, diplomații occidentali îl descriu drept unul dintre puținii lideri europeni care beneficiază de o relație funcțională cu Donald Trump, într-un moment în care relațiile dintre Casa Albă și mai multe capitale europene traversează o perioadă tensionată.

Summitul NATO din 7-8 iulie va avea loc în complexul prezidențial din Ankara, iar Erdogan intenționează să folosească reuniunea pentru a demonstra importanța strategică a Turciei în arhitectura de securitate a Alianței.

În paralel cu reuniunea șefilor de stat și de guvern, Ankara va găzdui și o amplă expoziție militară, unde vor fi prezentate sisteme de război electronic, muniții și echipamente dezvoltate de industria turcă de apărare, evaluată în prezent la aproximativ 10 miliarde de dolari.

Exporturile de armament și industria militară transformă Turcia într-un partener esențial pentru Alianță

Ascensiunea industriei turce de apărare reprezintă unul dintre principalele argumente pe care Ankara le va prezenta în cadrul summitului NATO. Aproximativ 56% din exporturile militare realizate anul trecut au avut ca destinație Statele Unite, state europene și alți aliați occidentali, ceea ce marchează o schimbare majoră față de deceniile de tensiuni dintre Ankara și partenerii săi occidentali.

Începând cu 2020, exporturile companiilor turcești din domeniul apărării s-au multiplicat de patru ori, pe fondul cererii tot mai mari pentru echipamente compatibile cu standardele NATO. Turcia exportă în prezent drone armate, nave militare, vehicule blindate, sisteme electronice și avioane de antrenament.

Invazia Rusiei în Ucraina a amplificat cererea pentru dronele produse de compania Baykar și pentru obuzele de artilerie de calibru 155 mm. În același timp, Baykar a înființat o societate mixtă cu compania italiană Leonardo pentru extinderea pe piața europeană, iar Turkish Aerospace Industries a convenit livrarea a 30 de avioane de antrenament Hurriyet către Spania.

Ankara participă și la extinderea infrastructurii logistice NATO, inclusiv prin proiecte privind conectarea conductelor subterane de combustibil, parte a unui program evaluat la aproximativ 28 de miliarde de dolari destinat consolidării securității energetice a Alianței.

Reducerea prezenței militare americane obligă NATO să caute noi centre de putere în Europa

Summitul NATO se desfășoară într-un context strategic complicat, după ce administrația Trump și-a informat aliații că intenționează să reducă o parte dintre capabilitățile militare americane desfășurate în Europa.

Potrivit informațiilor prezentate anterior de Bloomberg, planurile discutate în ultimele săptămâni prevăd diminuarea cu aproximativ 30% a numărului bombardierelor strategice, reducerea aproape completă a capacităților de drone de recunoaștere și atac, scăderea cu 50% a navelor militare și diminuarea cu aproximativ o treime a numărului avioanelor de luptă dislocate pe continent.

În acest context, Turcia este privită ca unul dintre statele capabile să contribuie la acoperirea unei părți importante din aceste deficite de capacitate militară. Recent, Recep Tayyip Erdogan a invocat inclusiv livrarea unei nave militare către România, primul contract de acest tip încheiat de industria navală turcă cu un stat membru NATO și al Uniunii Europene.

Turcia, care dispune de cea mai numeroasă armată din NATO după Statele Unite, și-a menținut investițiile în domeniul apărării inclusiv după încheierea Războiului Rece. Potrivit Institutului Internațional de Cercetare a Păcii din Stockholm (SIPRI), cheltuielile militare ale Ankarei au crescut anul trecut cu 7%, ajungând la aproximativ 30 de miliarde de dolari.

Capacitatea operațională a armatei turce a fost demonstrată inclusiv în timpul conflictului dintre Statele Unite și Iran, când sistemele sale de apărare au interceptat patru rachete balistice iraniene. În paralel, mai multe state aflate pe flancul estic al NATO au fost nevoite să invoce consultări în baza articolului 4 al Tratatului Atlanticului de Nord, după incidente provocate de drone și aeronave rusești care au pătruns în spațiul lor aerian.