Donald Trump a dispărut din avion fără ca pasagerii să știe: cine a rămas la bordul aeronavei capcană

Doi membri ai cabinetului președintelui american Donald Trump au rămas la bordul unei aeronave folosite ca avion capcană, după ce liderul de la Casa Albă a părăsit discret avionul și s-a îmbarcat într-o altă aeronavă în timpul deplasării sale în Turcia, luna trecută.

Donald Trump, ascuns într-un camion de catering

Secretarul de stat Marco Rubio și secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, se aflau în aeronava considerată inițial Air Force One și nu l-au urmat pe Trump în avionul militar pregătit pentru plecarea sa, pe fondul unor preocupări de securitate legate de Iran.

Pe 8 iulie, după ce Trump a urcat în Air Force One alături de oficiali și membri ai presei, președintele american a fost transportat în secret către o altă aeronavă. El s-a ascuns într-un camion de catering care a fost folosit pentru a-l duce clandestin la avionul militar.

Denumirea „Air Force One” este atribuită oricărei aeronave în care se află președintele Statelor Unite. În situația respectivă, însă, avionul inițial a păstrat indicativul de zbor, deși Trump nu se mai afla la bord, fiind folosit astfel pentru a crea o diversiune.

Oficialii rămași în aeronava inițială

Potrivit CBS News, partenerul BBC din Statele Unite, Rubio și Bessent au rămas în prima aeronavă pentru a contribui la menținerea liniei de succesiune prezidențială, în eventualitatea în care Trump ar fi decedat sau ar fi devenit incapabil să-și exercite atribuțiile.

În situația în care președintele moare sau nu mai poate exercita funcția, vicepreședintele JD Vance este primul care ar prelua puterea, urmat de președintele Camerei Reprezentanților și de președintele pro tempore al Senatului.

Secretarul de stat ocupă următoarea poziție în linia succesiunii, fiind urmat de secretarul Trezoreriei. Astfel, prezența lui Rubio și Bessent în aeronava inițială a avut legătură și cu menținerea acestei succesiuni în timpul deplasării.

Printre ceilalți oficiali care au rămas la bordul aeronavei desemnate inițial drept Air Force One s-au numărat adjunctul șefului de cabinet al Casei Albe, Stephen Miller, și Steven Cheung, directorul de comunicare al Casei Albe. Potrivit presei americane, secretarul apărării Pete Hegseth se afla în cea de-a doua aeronavă, cea care l-a transportat pe Trump din Ankara.

BBC a solicitat Casei Albe un punct de vedere cu privire la operațiune. Trump a declarat luni seară, într-o discuție cu reporterii, că decizia de a recurge la această diversiune a aparținut armatei americane și Serviciilor Secrete, care „voiau să merg cu un alt zbor”.

Trump spune că a primit amenințări

Natura exactă a amenințării de securitate care a determinat schimbarea aeronavei nu este cunoscută. Trump nu a oferit detalii despre riscul identificat, afirmând doar că primește „o mulțime de amenințări”.

„Orice președinte cu consecințe are o mulțime de amenințări”, a mai spus președintele american, fără să precizeze ce tip de amenințare a stat la baza deciziei de a utiliza aeronava capcană.

Nu este clar nici ce informații au avut la dispoziție membrii cabinetului, ceilalți oficiali și personalul Forțelor Aeriene care se afla la bordul aeronavei inițiale. Nici membrii presei care călătoreau în acel avion nu știau că se aflau la bordul unei aeronave folosite ca diversiune.

Astfel de operațiuni de inducere în eroare, denumite uneori „jocuri de shell” de către personalul Serviciilor Secrete, sunt folosite în operațiunile de protecție a președintelui american. Printre metodele utilizate se numără schimbarea pozițiilor unor vehicule sau aeronave identice, astfel încât deplasarea efectivă a președintelui să fie mai greu de urmărit.

Practici de securitate folosite și în deplasările externe

Limuzine identice cu vehiculul prezidențial puternic blindat își schimbă frecvent pozițiile în coloanele oficiale, în timp ce elicopterele folosite pentru transportul președintelui pot recurge la proceduri similare. Aceste măsuri urmăresc să îngreuneze identificarea exactă a vehiculului sau aeronavei în care se află președintele.

Operațiuni mai complexe sunt utilizate în special în timpul deplasărilor externe considerate cu risc ridicat. În asemenea situații, jurnaliștii care călătoresc la bordul Air Force One sunt, de regulă, informați cu privire la anumite măsuri de securitate și li se solicită să nu transmită în timp real informații despre deplasările președintelui.

Un precedent a avut loc în martie 2000, când președintele american de atunci, Bill Clinton, a călătorit către Islamabad, capitala Pakistanului, la bordul unui avion executiv nemarcat. Aeronava lui Clinton a aterizat după un avion capcană care avea însemnele Air Force One.

Susan Page, despre procedurile speciale pentru președinții SUA

Înaintea deplasării, Casa Albă a informat-o pe Susan Page, jurnalistă la USA Today și, la acel moment, președinta Asociației Corespondenților de la Casa Albă, despre măsurile speciale de securitate pregătite pentru vizită. Page a relatat ulterior că fusese informată despre riscurile existente și despre folosirea avionului capcană.

„Mi-au povestit despre procedurile extraordinare de securitate luate din cauza pericolelor care zboară acolo, inclusiv despre utilizarea avionului capcană”, a declarat Page, dezvăluind informația pentru prima dată în această săptămână.

Ea a precizat, într-un interviu acordat Washington Post, că „Desigur, pericolele i-au amenințat atât pe jurnaliștii care relatau despre călătorie, cât și pe președintele Clinton”.

În cazul deplasării lui Trump la Ankara, nu este clar ce nivel de risc a existat pentru persoanele aflate în aeronava inițială. Rubio, Bessent, ceilalți angajați ai administrației și grupul de jurnaliști al Casei Albe au rămas la bordul avionului care a continuat să opereze sub indicativul asociat cu Air Force One, în timp ce președintele a fost transportat separat.