Letonia cere 7 miliarde de euro de la UE. Riga vrea compensații pentru cheltuielile de apărare și pierderea comerțului cu Rusia

Letonia vrea ca Uniunea Europeană să îi aloce 7 miliarde de euro în următorul buget comunitar pentru a compensa o parte din costurile economice și militare generate de confruntarea cu Rusia. Premierul Andris Kulbergs susține că țara sa se împrumută pentru apărare, în timp ce pierderea comerțului cu Rusia pune o presiune suplimentară asupra economiei.

Letonia vrea 7 miliarde de euro în plus din viitorul buget al Uniunii Europene

Premierul leton Andris Kulbergs cere Bruxelles-ului o alocare de 7 miliarde de euro prin viitorul buget al Uniunii Europene, pentru perioada 2028-2034. Banii ar urma să provină din noul Fond european pentru competitivitate și să fie acordați suplimentar față de celelalte fonduri destinate Letoniei.

Guvernul de la Riga argumentează că are nevoie de sprijin pentru a acoperi atât creșterea cheltuielilor pentru apărare, cât și efectele economice provocate de prăbușirea comerțului cu Rusia după invazia pe scară largă a Ucrainei, potrivit Politico.

Suma solicitată este una importantă în raport cu bugetul militar al țării. Letonia estimează cheltuieli pentru apărare de aproximativ 15,1 miliarde de euro în cei șapte ani acoperiți de viitorul buget european. Cele 7 miliarde solicitate Bruxelles-ului ar reprezenta astfel aproape jumătate din această valoare.

Comisia Europeană a propus deja o creștere considerabilă a finanțării europene pentru apărare în bugetul 2028-2034. Printre propuneri se află un pachet de 125,2 miliarde de euro pentru securitate, industria de apărare și sectorul spațial, inclus în Fondul european pentru competitivitate.

Fondurile sunt însă concepute pentru finanțarea proiectelor din întreaga Uniune, nu pentru acordarea anticipată a unei sume de 7 miliarde de euro Letoniei. În plus, viitorul buget european trebuie negociat între statele membre și Parlamentul European.

Premierul leton spune că țara sa se împrumută pentru apărarea Europei

Andris Kulbergs consideră că poziția geografică a Letoniei justifică un tratament special. În opinia sa, Riga își împinge deficitul bugetar spre limita maximă și contractează datorii pentru a finanța măsuri de securitate de care beneficiază inclusiv statele europene aflate la mare distanță de Rusia.

Premierul susține că, practic, Letonia plătește din datorie pentru apărarea întregii Europe.

Kulbergs a atras atenția și asupra destinației unei părți importante din cheltuielile militare ale țării. Achizițiile de armament și echipamente sunt realizate inclusiv din Germania, Franța, Spania, Suedia și Țările de Jos. În acest fel, susține el, o parte dintre banii cheltuiți de Letonia pentru propria apărare ajung să susțină economiile unor state vest-europene mai bogate.

Discuția are loc într-un moment sensibil pentru politica internă a țării, înaintea alegerilor naționale programate pentru 3 octombrie. Letonia a fost unul dintre cei mai puternici susținători europeni ai Ucrainei și și-a majorat considerabil cheltuielile militare, însă costurile acestei politici au devenit tot mai prezente în campania electorală.

Unele partide cer compensații pentru sancțiunile impuse Rusiei

Ainārs Šlesers, om de afaceri și politician populist al cărui partid este afiliat grupului Patrioți pentru Europa, susține că Letonia ar trebui să primească sprijin atunci când votează pentru sancțiunile europene împotriva Rusiei.

Šlesers condamnă invazia Ucrainei și spune că sprijinul pentru Kiev trebuie să continue, dar consideră că Letonia nu poate suporta costurile pe termen nelimitat.

El susține că țara sa pierde bani și că, atunci când sancțiunile împotriva Rusiei sunt reînnoite, Riga ar trebui să primească ceva în schimb. Întrebat dacă Letonia ar putea ajunge să blocheze sancțiunile în lipsa unor compensații, politicianul nu a amenințat direct cu folosirea dreptului de veto, dar nici nu a exclus această posibilitate.

Šlesers, care are legături de afaceri cu oligarhi ruși, consideră și că relațiile economice cu Moscova vor trebui restabilite la un moment dat și susține încheierea rapidă a războiului.

Rezultatul alegerilor ar putea influența politica Letoniei față de Rusia

Partidul de centru-dreapta al premierului Kulbergs conduce în sondaje, însă viitoarea formulă de guvernare ar putea deveni decisivă pentru politica țării față de Moscova.

Partidul pro-rus de extremă dreapta Sovereign Power se află pe poziția a doua în sondaje, dar principalele formațiuni politice nu îl consideră o posibilă variantă pentru guvernare.

Formațiunea lui Šlesers, aflată pe locul al treilea, este însă privită drept un partener de coaliție mai plauzibil, iar Kulbergs nu a exclus o eventuală guvernare alături de aceasta.

Progressives, partid de centru-stânga aflat pe locul al patrulea și care dorește, la rândul său, să participe la o coaliție condusă de Kulbergs, avertizează că intrarea lui Šlesers în guvern ar putea duce treptat la o atitudine mai puțin dură față de Rusia.

Candidatul formațiunii pentru funcția de premier, Andris Šuvajevs, se așteaptă ca într-un asemenea scenariu să apară inclusiv solicitări pentru exceptarea anumitor interese de afaceri rusești de la sancțiuni și un discurs mai prietenos al unor membri ai guvernului față de Moscova.

Premierul Letoniei cere interzicerea vizelor pentru cetățenii ruși

Kulbergs susține în continuare o linie foarte dură față de Moscova. Înaintea unui nou pachet european de sancțiuni așteptat în toamnă, premierul a cerut interzicerea completă la nivelul UE a vizelor pentru cetățenii ruși.

Statele Uniunii Europene au acordat peste 630.000 de vize cetățenilor ruși în 2025.

În timpul negocierilor pentru precedentul pachet de sancțiuni au existat divergențe între statele membre inclusiv asupra interdicțiilor aplicate militarilor ruși. Franța și Italia au susținut că problema trebuie reglementată prin politica europeană de vize, nu prin sancțiuni, în timp ce statele nordice și est-europene au cerut măsuri mai severe.

Compromisul final a creat cadrul pentru interzicerea accesului militarilor și foștilor militari ruși care au participat la război, dar aplicarea efectivă a măsurii a rămas la latitudinea statelor membre.

Kulbergs a criticat dur această întârziere, argumentând că nu este normal ca militari ruși care au participat la războiul din Ucraina să poată primi vize.

Riga vrea redeschisă și discuția despre cele 210 miliarde de euro ale Rusiei înghețate în Europa

Premierul leton cere statelor europene să reia și discuția privind utilizarea celor aproximativ 210 miliarde de euro reprezentând active suverane rusești înghețate în Europa pentru sprijinirea Ucrainei.

Kulbergs respinge temerile privind eventualele acțiuni pe care Moscova le-ar putea iniția după terminarea războiului dacă aceste active ar fi transferate Kievului.

El a criticat și decizia președintelui Consiliului European, António Costa, de a deschide un canal de comunicare cu Kremlinul. În opinia premierului leton, o asemenea inițiativă ar trebui decisă împreună de statele membre.

Kulbergs consideră că discuțiile cu Moscova sunt inutile în actualele condiții, deoarece nu există indicii că Vladimir Putin ar fi pregătit pentru negocieri reale. Dialogul ar putea, în opinia sa, să îi ofere Rusiei doar timpul necesar pentru pregătirea următoarei mișcări.

Premierul nu exclude însă restabilirea relațiilor cu Rusia după război. El consideră că acest lucru ar putea deveni posibil după plata despăgubirilor către Ucraina și tragerea la răspundere a celor responsabili pentru crime de război, indicând reconcilierea Europei cu Germania după cel de-Al Doilea Război Mondial drept un posibil model.