Taxe peste taxe, dar serviciile sunt căutate la privat. Ce spun românii despre banii dați statului

Un studiu realizat de Fundația Centrul de Formare APSAP arată o nemulțumire ridicată față de nivelul taxării și serviciile oferite de stat. 81,6% dintre respondenți consideră că impozitarea din România este excesivă, în timp ce 65,6% spun că, atunci când au o problemă de sănătate, apelează de regulă la servicii medicale private. În același timp, mai mult de jumătate dintre participanți au fost nevoiți, în ultimul an, să își folosească economiile sau au rămas fără acestea. Sondajul a inclus 3.591 de persoane din întreaga țară, cursanți ai programelor APSAP.

81,6% dintre respondenți consideră că impozitarea este excesivă

Percepția privind nivelul ridicat al taxării apare atât în mediul privat, cât și în sectorul public. Concret, 83,6% dintre angajații din privat incluși în cercetare consideră impozitarea excesivă, procentul fiind de 77,9% în cazul celor care lucrează la stat și de 80,8% în rândul persoanelor neangajate.

La nivelul întregului eșantion, 81,6% au răspuns că taxarea este excesivă, 11,3% nu împărtășesc această opinie, iar 7,1% nu au exprimat o poziție.

Bogdan-Costin Fârșirotu, președintele Fundației Centrul de Formare APSAP, pune rezultatele în legătură cu serviciile pe care contribuabilii le primesc în schimbul sumelor achitate către stat.

„Nu avem doar o problemă de nivel al taxelor. Avem o problemă de randament public. Când contribuabilul plătește obligatoriu la stat, apoi cumpără separat sănătate, educație sau siguranță, întrebarea nu mai este doar cât colectează statul, ci ce întoarce”, spune Bogdan-Costin Fârșirotu.

Peste jumătate au apelat la economii sau au rămas fără ele

Situația financiară personală reprezintă o altă componentă urmărită de studiu. 54,8% dintre participanți spun că, în ultimele 12 luni, au fost nevoiți fie să folosească din economii, fie au ajuns să le epuizeze complet.

În același timp, 72% dintre cei chestionați cred că statul nu încurajează inițiativa privată și dezvoltarea economică. Un procent și mai mare, de 84,2%, consideră total sau parțial corectă afirmația potrivit căreia infrastructura digitală a statului a fost construită în special pentru colectarea taxelor.

Studiul pune aceste percepții în paralel cu datele europene. În 2024, taxele și contribuțiile sociale reprezentau 28,8% din PIB-ul României, al doilea cel mai redus nivel din Uniunea Europeană, comparativ cu media comunitară de 40,4%. Documentul menționează și că România a încheiat anul 2025 cu un deficit bugetar de 7,9% din PIB, cel mai ridicat din UE.

Povara asupra salariilor, în centrul analizei

Datele incluse în analiză indică însă o situație diferită atunci când este urmărită povara fiscală asupra veniturilor salariale. Potrivit cifrelor Eurostat citate în document, un angajat român fără copii cedează statului 41,5% din salariul brut, față de o medie europeană de 29,1%.

În cazul unei familii cu un singur venit și doi copii, procentul indicat pentru România este de 33,4%, comparativ cu o medie a Uniunii Europene de 8%.

„România pare să aibă un stat care nu reușește să colecteze suficient de la economie, dar reușește să-i obosească tocmai pe cei care se conformează. Aceasta nu este eficiență fiscală. Este o penalizare a predictibilității”, spune Bogdan-Costin Fârșirotu, președintele Fundației Centrul de Formare APSAP.

Aproape două treimi dintre respondenți aleg serviciile medicale private

O altă parte importantă a cercetării vizează sistemul medical. 65,6% dintre participanți afirmă că apelează, de regulă, la servicii medicale private atunci când se confruntă cu o problemă de sănătate.

Diferențele apar în funcție de locul de muncă. Procentul ajunge la 72,3% în rândul angajaților din sectorul privat și la 53,1% pentru cei care lucrează în sectorul public.

Preferința pentru serviciile private este prezentă inclusiv în rândul persoanelor cu venituri mai reduse. Dintre respondenții care câștigă sub 3.000 de lei net lunar, 60,1% spun că aleg privatul. Pentru cei cu venituri de peste 14.000 de lei, proporția depășește 80%.

Doar 6,2% spun că au observat investiții semnificative în sănătatea publică

Percepția privind investițiile realizate în sistemul public de sănătate este, de asemenea, urmărită în cercetare. Numai 6,2% dintre respondenți afirmă că au observat investiții semnificative în ultimii patru ani.

Restul de 93,8% apreciază investițiile drept insuficiente, cu impact redus, puține sau nesemnificative.

Analiza APSAP citează și date Eurostat potrivit cărora, în 2023, România era singurul stat din UE cu cheltuieli curente pentru sănătate mai mici de 1.000 de euro pe locuitor. Ajustată la puterea de cumpărare, valoarea era de 1.776 PPS pe locuitor, România aflându-se tot pe ultima poziție.

„CASS nu este un abonament de fidelitate. Oamenii votează cu programarea, cu timpul și cu cardul. Când aproape două treimi dintr-un eșantion educat aleg privatul, sistemul public a pierdut mai întâi încrederea, apoi pacientul”, spune Bogdan-Costin Fârșirotu, președintele Fundației Centrul de Formare APSAP.

Cine a participat la studiul APSAP

Cercetarea a strâns 3.591 de răspunsuri în perioada 19 martie 2025 – 12 august 2026. Participanții sunt cursanți ai programelor online APSAP și provin din categorii precum angajați, antreprenori, studenți și experți.

Profilul eșantionului arată că 88,9% au studii superioare, 60,2% sunt activi în sectorul privat, 30% lucrează în sectorul public, iar 9,9% sunt neangajați. Totodată, 81,5% provin din mediul urban, iar 69,4% au vârste între 26 și 49 de ani. București-Ilfov reprezintă 31,6% din eșantion, iar intervalul dominant al venitului net lunar este cuprins între 4.000 și 9.000 de lei.

Organizatorii precizează că studiul a fost realizat printr-un chestionar online autoadministrat. Procentele agregate reunesc variante de răspuns compatibile, iar asocierile identificate descriu eșantionul analizat și nu demonstrează existența unor relații de cauzalitate.

În concluziile analizei, președintele APSAP rezumă percepția surprinsă în rândul participanților:

„Paradoxul României este simplu și dureros: plătim din ce în ce mai mult pentru a ne cumpăra separat ceea ce ar trebui să primim funcțional. Dacă statul nu schimbă acest raport, va continua să colecteze contribuții și să piardă încredere”, spune Bogdan-Costin Fârșirotu.