Noua Lege a salarizării. Marius Budăi: Nu profesorilor li s-a promis prea mult. Statului i se cere să-și respecte cuvântul

Fostul ministru al Muncii Marius Budăi intervine în dezbaterea privind noua Lege a salarizării din sistemul bugetar și respinge ideea că profesorilor li s-ar fi promis prea mult în urma grevei generale din 2023. Social-democratul susține că majorările asumate atunci au reprezentat răspunsul statului la o criză reală din educație și avertizează că nerespectarea angajamentelor ar putea afecta încrederea profesorilor în instituțiile statului. Budăi critică și abordarea lui Ilie Bolojan, susținând că dificultățile bugetare nu ar trebui să conducă la schimbarea permanentă a regulilor asumate anterior.

Marius Budăi intervine în disputa privind salariile profesorilor

Discuțiile privind viitoarea Lege a salarizării bugetarilor readuc în prim-plan angajamentele asumate de stat față de profesori în 2023, după greva generală din sistemul de învățământ.

Marius Budăi contestă perspectiva potrivit căreia promisiunile făcute atunci dascălilor ar fi fost prea generoase. Fostul ministru susține că măsurile trebuie analizate în contextul tensiunilor existente în educație la momentul respectiv și al negocierilor purtate pentru încheierea conflictului de muncă.

„Nu profesorilor li s-a promis prea mult. Statului i se cere astăzi să-și respecte cuvântul.

În contextul discuțiilor pe noua Lege a salarizării din sistemul bugetar, în ultima perioadă, aud tot mai des ideea că, în 2023, profesorilor li s-ar fi promis „prea mult”. Bineînțeles, idee “dă dreapta”.”

Budăi respinge astfel reinterpretarea actuală a angajamentelor din 2023 prin prisma dificultăților bugetare existente în prezent.

Budăi: În 2023 a fost o criză reală în educație

Fostul ministru amintește că majorările salariale discutate în urmă cu trei ani au venit după o grevă generală și într-un moment în care salarizarea personalului din educație devenise una dintre temele majore de pe agenda publică.

El subliniază că nu a fost vorba despre o promisiune făcută într-un context electoral, ci despre un angajament politic asumat în urma unei crize.

„Nu cred că este corect să privim lucrurile astfel. În 2023 nu a fost vorba despre o simplă „promisiune electorală”. A fost rezultatul unei crize reale din educație, al unei greve generale și al unui angajament asumat de coaliția de guvernare pentru ca salarizarea dascălilor noștri să reflecte tot mai bine importanța acestei profesii.”

Marius Budăi își asumă personal susținerea deciziilor luate la momentul respectiv și spune că principiul de la care s-a pornit rămâne, în opinia sa, valabil.

„Da, am susținut și eu acel angajament. Și mi-l asum. Și astăzi consider că a fost corect să spunem că educația trebuie să fie o prioritate și că profesorii trebuie să aibă o perspectivă clară și predictibilă de creștere a veniturilor.”

Noua Lege a salarizării. Budăi avertizează asupra angajamentelor asumate de stat

Miza actualei dispute este modul în care promisiunile și mecanismul salarial stabilite atunci vor fi reflectate în noua legislație.

Budăi consideră că, dacă mecanismul convenit în 2023 nu va fi dus până la capăt, discuția nu ar trebui formulată în termenii unei promisiuni excesive făcute profesorilor. În opinia sa, problema ar fi nerespectarea integrală a unui angajament al statului.

„Dacă mecanismul convenit atunci nu este dus până la capăt în actuala propunere de lege, problema nu este că profesorilor li s-a promis prea mult. Problema este că statul riscă să nu-și respecte integral propriul angajament. Iar lipsa dialogului cu reprezentanții din sistemul de educație este și mai condamnabilă.”

Fostul ministru critică, în același timp, lipsa dialogului cu reprezentanții educației în procesul de stabilire a viitoarelor reguli de salarizare.

„O lege a salarizării nu poate fi construită doar după cât de convenabil este bugetului”

Predictibilitatea este unul dintre principalele argumente invocate de Marius Budăi. El susține că o grilă de salarizare trebuie să ofere angajaților din sectorul public posibilitatea de a ști cum vor evolua veniturile lor odată cu parcursul profesional.

„Și cred că aici trebuie să fim foarte atenți. O lege a salarizării nu poate fi construită doar după cât de convenabil este bugetului într-un anumit moment. Ea trebuie să ofere predictibilitate.”

În opinia sa, problema depășește valoarea concretă a unui salariu. Este vorba și despre încrederea unui angajat că regulile prezentate de stat vor fi menținute și aplicate.

„Dacă statul îi spune unui profesor: „aceasta este grila, acesta este parcursul tău profesional și acesta este nivelul de salarizare la care vei ajunge”, omul trebuie să poată avea încredere că statul își va respecta cuvântul.”

Marius Budăi: „Nu sunt bani” nu poate deveni răspunsul universal

Fostul ministru al Muncii admite că orice decizie privind creșterea salariilor din sectorul public trebuie corelată cu situația finanțelor statului.

El susține însă că dificultățile bugetare nu ar trebui să devină argumentul folosit automat pentru renunțarea la angajamentele deja asumate.

„Sigur că orice creștere salarială trebuie raportată la realitățile economice și bugetare. Nimeni nu poate ignora situația bugetului. Dar „nu sunt bani” nu poate deveni răspunsul universal la orice angajament pe care statul nu mai dorește sau nu mai poate să-l respecte.”

Budăi propune, în schimb, ca eventualele constrângeri financiare să fie gestionate printr-o etapizare clară a măsurilor.

Calendar etapizat pentru aplicarea grilei de salarizare

În locul abandonării mecanismului discutat anterior, fostul ministru propune stabilirea unui calendar care să țină cont atât de revendicările profesorilor, cât și de posibilitățile bugetare reale.

„Există o soluție serioasă: un calendar realist, transparent și etapizat, care să fie construit împreună cu sistemul de educație și care să arate profesorilor când și cum poate fi aplicată grila, în funcție de posibilitățile reale ale bugetului.”

În această variantă, aplicarea noii grile ar putea fi distribuită în timp, iar profesorii ar primi un orizont concret privind evoluția veniturilor.

Budăi extinde însă problema și asupra celorlalți angajați din sectorul public.

„Pentru că profesorii, dar și restul categoriilor din sistemul bugetar – și nu numai, nu cer ceva exagerat. Cer predictibilitate. Cer respect. Cer ca un angajament al statului să nu devină, peste noapte, doar o promisiune despre care ni se spune că a fost „prea generoasă”.”

Budăi îl critică pe Ilie Bolojan

Mesajul fostului ministru se transformă ulterior într-o critică directă la adresa lui Ilie Bolojan și a modului în care acesta abordează guvernarea.

Budăi susține că schimbarea angajamentelor asumate anterior poate produce o problemă mai amplă decât disputa salarială din educație: pierderea predictibilității statului în raport cu cetățenii.

„Iar aici apare și problema mai largă a gândirii despre guvernare a domnului Ilie Bolojan. Problema centrală a acestui tip de guvernare este că statul riscă să nu mai fie perceput ca un partener serios și predictibil.”

Fostul ministru avertizează că aceeași justificare ar putea fi folosită în viitor și pentru alte categorii de angajați sau pentru alte angajamente ale statului.

„Astăzi li se spune profesorilor că poate s-a promis prea mult. Mâine poate vom afla că și altor categorii li s-a promis prea mult. Iar dacă regulile se schimbă de fiecare dată când bugetul devine dificil, atunci predictibilitatea rămâne, probabil, singurul lucru pe care domnul Bolojan&Co încă nu s-au hotărât dacă îl taxează sau îl îngheață.”

Avertisment privind pierderea încrederii în stat

Dincolo de disputa politică, Budăi identifică drept principal risc deteriorarea relației dintre cetățeni și instituțiile statului.

În opinia sa, atunci când angajamentele asumate sunt modificate ulterior, efectul nu se limitează la veniturile persoanelor vizate, ci afectează încrederea acestora în predictibilitatea deciziilor publice.

„Dincolo de orice, consecința este cât se poate de serioasă: se pierde încrederea oamenilor în cuvântul statului. Iar această încredere se construiește greu și se pierde foarte ușor.”

Fostul ministru revine apoi asupra propriului rol în perioada în care au fost asumate angajamentele față de personalul din educație și spune că nu se delimitează de deciziile susținute atunci.

„În ceea ce mă privește, îmi asum ceea ce am susținut și ceea ce am făcut atunci când am avut responsabilități guvernamentale. Nu cred că trebuie să căutăm acum vinovați pentru faptul că profesorii cer respectarea unor drepturi și a unor angajamente deja asumate.”

Marius Budăi: Educația nu poate fi tratată ca o cheltuială care se taie când apar probleme

În finalul mesajului, fostul ministru susține că finanțarea educației trebuie privită și prin prisma capacității sistemului de a atrage și păstra profesori.

Salariile, predictibilitatea și respectarea angajamentelor sunt prezentate drept condiții pentru menținerea personalului și pentru obținerea unor rezultate mai bune în educație.

„Educația nu poate fi tratată ca o cheltuială pe care o reducem ori de câte ori apar probleme la buget. Dacă vrem profesori buni, dacă vrem să păstrăm oamenii în sistem și dacă vrem performanță în educație, avem nevoie de salarizare decentă, de predictibilitate și, mai ales, de respect.”

Marius Budăi își încheie intervenția respingând din nou ideea că angajamentele din 2023 ar fi fost excesive și avertizând asupra consecințelor pe care le-ar putea avea nerespectarea lor.

„Nu cred că în 2023 s-a promis prea mult. Cred că astăzi se riscă prea mult: încrederea profesorilor, și numai a lor, în cuvântul statului.”