România, în topul OCDE la posturi didactice neocupate. Materiile la care școlile nu găsesc profesori

România se află printre țările membre și partenere ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) cu una dintre cele mai ridicate rate de neocupare a posturilor didactice cu profesori calificați. Potrivit ediției din 2026 a raportului „Education at a Glance”, publicată pe 29 septembrie, aproximativ 2,8% dintre posturile didactice din învățământul primar și secundar erau neocupate în România în anul școlar 2024-2025.

Paradoxul din școlile României: avem mulți absolvenți de Matematică și Științe, dar profesorii lipsesc

Raportul anual al OCDE oferă date comparative pentru țările membre și partenere ale organizației în ceea ce privește principalii indicatori din educație. Ediția din acest an pune accent pe deficitul de profesori, iar România participă la acest studiu din 2023.

Nota de țară dedicată României precizează că „se estimează că 2,8% dintre posturile didactice rămân neocupate în România, una dintre cele mai ridicate rate în rândul țărilor cu date comparabile”. Datele se referă la posturile pentru care nu au fost găsiți profesori calificați.

Potrivit documentului, „această situație indică faptul că școlile sunt adesea în imposibilitatea de a recruta profesori pentru anumite posturi, mai degrabă decât de a ocupa posturile cu personal mai puțin calificat. În general, prevalența deficitelor de profesori diferă în funcție de disciplină, dar (în cazul României) ele sunt mai pronunțate la Matematică și Științe.”

Rata posturilor neocupate diferă între primar și secundar

OCDE separă țările în două grupuri în funcție de momentul și metodologia folosită pentru raportarea posturilor neocupate cu profesori calificați. Într-un prim grup, în care se află și România, numărul posturilor este estimat înainte de începerea anului școlar. În celălalt grup, format din 12 sisteme de educație, sunt raportate posturile rămase vacante după începerea anului școlar.

În România, rata posturilor neocupate din învățământul primar și secundar, luate împreună, a fost de 2,8% în anul școlar 2024-2025. În primul grup de țări, această valoare a fost depășită doar de Luxemburg, cu 3,6%.

În al doilea grup, două sisteme de educație au raportat o rată mai mare decât România: Chile, cu 2,9%, și Letonia, cu 3%. Diferențele dintre cele două grupuri trebuie interpretate ținând cont de metodologia distinctă de raportare folosită pentru măsurarea posturilor neocupate.

La nivelul învățământului primar, rata din România a fost de 1,5%. În primul grup de țări, valoarea a fost mai mică decât cea raportată de Luxemburg, de 3,1%, și Belgia, Comunitatea Franceză, de 1,8%. În al doilea grup, Chile, Irlanda, Letonia, Olanda și Suedia au raportat rate mai mari.

În învățământul secundar, rata posturilor neocupate cu profesori calificați a fost de 3,3% în România. În primul grup de țări, singurul stat care a raportat o valoare mai mare a fost Luxemburg, cu 4,1%. Din al doilea grup, Chile și Letonia au avut rate mai ridicate.

Matematica și Științele, printre domeniile cu deficit de profesori

Cele mai importante deficite de profesori raportate de România pentru anul școlar 2024-2025 sunt în domeniile Matematică, Științele Naturii, Educație fizică și Sănătate, precum și Arte. În schimb, raportarea nu indică un deficit pentru Limba și literatura română, Limbi străine sau Studii sociale.

România se află astfel printre cele 11 sisteme de educație care raportează scăderi de personal didactic la Matematică și Științe. Situația este menționată de raportul OCDE în contextul în care țara are o pondere ridicată a absolvenților de studii universitare din domeniile STIM, acronim pentru Știință, Tehnologie, Inginerie și Matematică.

Potrivit notei de țară, aproximativ 30% dintre absolvenții români de studii universitare sunt specializați în domenii STIM. Este cel mai mare procent în rândul domeniilor de studiu ale absolvenților din România și este peste media OCDE, de 23%, precum și peste media Uniunii Europene, de 25%.

Dintre cele 50 de țări membre și partenere OCDE analizate în raport, procentul absolvenților STIM din România este mai mic doar decât cel raportat de Austria, Germania și Coreea de Sud. Datele evidențiază, astfel, diferența dintre ponderea ridicată a absolvenților din aceste domenii și deficitul de profesori raportat pentru Matematică și Științe.

Puțini profesori necalificați, dar diferențe față de media OCDE

Nota de țară a OCDE menționează și o diferență importantă în ceea ce privește calificarea profesorilor. În România, 2,3% dintre profesorii din învățământul primar și secundar nu erau profesori calificați în anul școlar 2024-2025. Media OCDE pentru acest indicator era de 9,1%.

Raportul folosește și date din TALIS 2024, studiul OCDE dedicat profesorilor și mediului de lucru din școli. În România, la nivel gimnazial, persoanele aflate la a doua carieră reprezentau 7,1% dintre profesori, în timp ce media OCDE era de 8,4%.

Datele TALIS 2024 indică diferențe și în ceea ce privește satisfacția profesorilor față de condițiile de angajare și salarii. La nivelul OCDE, 68,4% dintre profesori declarau că sunt mulțumiți de condițiile de angajare, fără a lua în calcul salariile, iar 38,7% erau mulțumiți de salarii.

În România, procentele raportate pentru profesorii de gimnaziu erau mai ridicate: 81,1% declarau că sunt mulțumiți de condițiile de angajare, iar 57,2% de salarii. Edupedu.ro a prezentat aceste date într-o analiză publicată în octombrie 2025, pe baza rezultatelor TALIS 2024.

Structura de vârstă a profesorilor și evoluția efectivelor

Profesorii din România au, asemenea celor din alte țări OCDE, o structură de vârstă diferită de cea a altor categorii de angajați. La nivelul organizației, 25% dintre profesorii din învățământul secundar au cel puțin 55 de ani, față de 19% dintre angajații cu studii de masterat și 21% dintre totalul angajaților.

În România, 19% dintre profesorii din învățământul secundar au vârsta de 55 de ani sau peste. Prin comparație, ponderea este de 11% în rândul angajaților cu studii de masterat și de 16% în rândul tuturor angajaților.

Datele OCDE arată și o evoluție diferită a numărului de profesori din învățământul primar. La nivelul organizației, numărul profesorilor din școlile publice și private a crescut cu 13% între 2015 și 2024, în timp ce numărul elevilor din ciclul primar a crescut cu 2% în aceeași perioadă.

În România, numărul profesorilor din învățământul primar a scăzut cu 3% între 2015 și 2024, concomitent cu o scădere de 7% a numărului de elevi din ciclul primar.