Profesorii din România, comparați cu alți angajați cu studii superioare. Ce arată datele OCDE despre salarii și orele petrecute la catedră

Profesorii din România se află într-o situație diferită față de cea întâlnită în multe dintre statele analizate de OCDE atunci când sunt comparate veniturile cadrelor didactice cu cele ale altor angajați care au studii superioare. Raportul „Education at a Glance 2026” arată, totodată, că numărul orelor de predare este mai redus în România decât media OCDE, iar diferențe importante apar între învățământul primar și cel gimnazial. Documentul oferă date și despre ponderea femeilor în sistem și modul în care sunt evaluați profesorii și unitățile de învățământ.

Profesorii din România, venituri peste cele ale altor angajați cu studii superioare

În numeroase state, profesorii din instituțiile publice au venituri mai mici decât alte persoane cu un nivel similar de educație. Datele pentru România indică însă o situație diferită.

În cazul învățământului preșcolar, câștigurile cadrelor didactice au fost, în medie, cu 1% mai mari decât cele ale altor angajați cu studii superioare. Diferența ajunge la 5% în cazul profesorilor care lucrează în învățământul gimnazial și liceal.

„În majoritatea ţărilor, salariile cadrelor didactice din instituţiile publice sunt mai mici decât cele ale altor angajaţi cu studii superioare, în special în cazul profesorilor de la nivelurile inferioare de învăţământ. Totuşi, situaţia este diferită în România, unde cadrele didactice din învăţământul preşcolar au câştigat, în medie, cu 1% mai mult decât alţi angajaţi cu studii superioare, în timp ce profesorii din învăţământul gimnazial şi liceal au câştigat, în medie, cu 5% mai mult decât alţi angajaţi cu studii superioare”, arată raportul „OCDE Education at a Glance 2026 – EaG 2026”, dat publicităţii marţi, de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE).

Câte ore petrec profesorii români la catedră

Raportul analizează și timpul alocat efectiv predării. Activitatea unui profesor nu se limitează însă la orele în care se află în fața elevilor, restul programului incluzând sarcini precum pregătirea lecțiilor și corectarea lucrărilor.

La nivelul OCDE, un cadru didactic din ciclul primar predă, în medie, 770 de ore într-un an. Pentru profesorii din învățământul gimnazial, media scade la 710 ore.

În România, cifrele sunt mai mici în ambele cazuri: 692 de ore anual în învățământul primar și 519 ore în cel gimnazial.

„În medie, la nivelul OCDE, învăţătorii din ciclul primar au predat 770 de ore pe an, comparativ cu 710 ore pe an în învăţământul gimnazial. În România, numărul anual tipic de ore de predare a fost de 692 în învăţământul primar şi de 519 în învăţământul gimnazial. Astfel, România s-a numărat printre marea majoritate a ţărilor în care profesorii din învăţământul gimnazial au avut de predat mai puţine ore decât cei din învăţământul primar”, se mai arată în documentul citat.

Diferența dintre cele două niveluri de învățământ este de 173 de ore de predare pe an în România.

În învățământul preșcolar din România, cadrele didactice sunt exclusiv femei

O altă componentă analizată de OCDE este structura personalului didactic în funcție de gen. Femeile sunt majoritare la aproape toate nivelurile sistemului de educație, excepția fiind învățământul universitar.

Cea mai mare diferență se observă la nivel preșcolar. În țările OCDE, în medie, 96% dintre cadrele didactice care lucrează în această zonă sunt femei. În România, procentul ajunge la 100%.

Pe măsură ce nivelul de învățământ crește, ponderea se reduce. În gimnaziile din România, 74% dintre cadrele didactice sunt femei, peste media OCDE de 68%.

Datele pentru 2024 arată o diferență și între personalul didactic și cel de conducere. În învățământul primar din România, femeile reprezentau 93% dintre profesori, dar 82% dintre persoanele aflate în funcții de conducere.

Profesorii din România sunt supuși evaluării obligatorii

Raportul OCDE analizează separat mecanismele prin care statele urmăresc calitatea activității din sistemele de educație.

Practicile diferă de la o țară la alta în ceea ce privește evaluarea periodică a profesorilor. România se află în categoria statelor care au instituit un mecanism obligatoriu de evaluare a cadrelor didactice.

Evaluările realizate la nivelul unităților de învățământ sunt însă mai răspândite decât cele individuale aplicate profesorilor.

Potrivit raportului, inspecțiile școlare sunt utilizate în 24 dintre cele 28 de țări și economii pentru care au existat date disponibile. România dispune, de asemenea, de un mecanism obligatoriu de evaluare la nivelul învățământului preșcolar, primar sau gimnazial.