România a crescut investițiile în educație. Cât costă educația unui copil de școală primară

România a majorat investițiile publice în educație în ultimii ani, însă nivelul cheltuielilor rămâne considerabil sub media statelor membre ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Diferențele sunt vizibile atât în ceea ce privește fondurile publice și private raportate la Produsul Intern Brut (PIB), cât și sumele alocate pentru educația fiecărui copil sau student.

România a crescut investițiile în educație. Cât ajunge să coste școlarizarea unui copil față de media OCDE

Datele oficiale prezentate de OCDE arată că, la toate nivelurile de educație, cheltuielile publice per elev sau student din România sunt sub media Organizației. În unele cazuri, suma alocată pentru școlarizarea unui copil este mai puțin de jumătate față de media înregistrată în țările OCDE.

Pentru educația unui copil de școală primară, România a cheltuit 3.783 de dolari în 2023, în timp ce media OCDE a fost de 12.893 de dolari. În învățământul gimnazial, cheltuielile au ajuns la 8.658 de dolari pentru fiecare elev în România, comparativ cu 14.291 de dolari, media statelor OCDE.

Potrivit raportului „OCDE Education at a Glance 2026 – EaG 2026”, cea mai mare parte a investițiilor în educație în țările analizate provine din surse publice. La nivelul OCDE, cheltuielile publice pentru educație, calculate pe baza fondurilor alocate instituțiilor de învățământ, au reprezentat în medie 4% din PIB în 2023, iar cheltuielile private au fost de 0,6%.

Cheltuielile publice au crescut ca pondere în PIB

În România, cheltuielile publice pentru educație au reprezentat 2,4% din PIB în 2023, în timp ce cheltuielile private s-au situat la 0,2%. Datele raportului indică astfel un nivel inferior celui înregistrat în medie la nivelul OCDE pentru ambele categorii de finanțare.

Între 2015 și 2023, media cheltuielilor publice pentru educație, atât în interiorul, cât și în afara instituțiilor de învățământ, a înregistrat o ușoară scădere la nivelul OCDE. Ponderea acestora în PIB a coborât de la 4,4% în 2015 la 4,2% în 2023.

„În aceeași perioadă, în România, acestea au crescut de la 2,4% la 2,6%, contrazicând astfel tendința de scădere a cheltuielilor publice pentru educație ca pondere în PIB”, arată raportul.

Diferențele dintre România și media OCDE se reflectă și în cheltuielile publice calculate pentru fiecare elev sau student. În țările analizate de Organizație, nivelul acestor cheltuieli variază de zece ori, de la 3.398 de dolari la 32.832 de dolari.

Diferențe importante de la educația timpurie la învățământul gimnazial

În educația timpurie, raportul consemnează o creștere semnificativă a cheltuielilor publice per copil între 2015 și 2023 în mai multe țări OCDE. România se află printre statele în care cheltuielile pentru această categorie de vârstă au crescut în perioada analizată.

„În domeniul educației timpurii, cheltuielile publice per copil au crescut semnificativ între 2015 și 2023 în multe țări OCDE. Aceeași situație s-a înregistrat și în România, unde cheltuielile per copil cu vârsta cuprinsă între 3 și 5 ani au fost de 4.766 USD în 2023, comparativ cu 3.295 USD în 2015. Prin comparație, media cheltuielilor în OCDE a fost de 10.331 USD în 2023 și de 8.201 USD în 2015. Cheltuielile publice pentru educație tind să crească odată cu nivelul de învățământ. În învățământul primar, cheltuielile per elev au fost de 3.783 USD în 2023 în România și de 12.893 USD în medie la nivelul OCDE. În învățământul gimnazial, acestea au fost de 8.658 USD în România și de 14.291 USD în medie la nivelul OCDE”, arată raportul.

Datele indică, astfel, diferențe între nivelurile de educație și între sumele cheltuite în România și media statelor OCDE. În cazul educației timpurii, cheltuielile publice per copil au crescut de la 3.295 de dolari în 2015 la 4.766 de dolari în 2023. La nivelul OCDE, media a urcat de la 8.201 la 10.331 de dolari în aceeași perioadă.

O pondere ridicată a cheltuielilor pentru personal

Raportul mai arată că structura cheltuielilor instituțiilor de învățământ primar diferă între România și media OCDE. În România, cea mai mare parte a cheltuielilor curente este destinată remunerării personalului.

Potrivit documentului, 86% din cheltuielile curente ale instituțiilor de învățământ primar din România sunt alocate pentru remunerarea personalului. La nivelul țărilor OCDE, media este de 79%, diferența fiind reprezentată de alte cheltuieli curente.

Situația cheltuielilor se modifică la nivelul învățământului superior, unde raportul evidențiază atât diferențe între state, cât și între sursele de finanțare. La nivelul OCDE, cheltuielile publice per student sunt cele mai ridicate pentru ciclurile de licență și nivelurile superioare acestuia, chiar dacă aceste niveluri reprezintă categoria la care cheltuielile publice au cea mai mică pondere din totalul cheltuielilor.

„În medie, la nivelul OCDE, cheltuielile publice per student sunt cele mai ridicate pentru ciclurile de licență și nivelurile superioare acestuia, deși acestea reprezintă nivelurile la care cheltuielile publice constituie cea mai mică pondere din totalul cheltuielilor. România se numără printre țările în care cheltuielile publice reprezintă o pondere mai mare din totalul cheltuielilor comparativ cu media OCDE. Cheltuielile publice per student au fost de 11 042 USD în 2023, reprezentând 83% din totalul cheltuielilor pentru ciclurile de licență și nivelurile superioare acestuia. Prin comparație, media cheltuielilor publice per student în cadrul OCDE a fost de 16 405 USD, reprezentând 68% din totalul cheltuielilor”, subliniază raportul „OCDE Education at a Glance 2026 – EaG 2026”, făcut public marți.