Aproape un sfert dintre tinerii români nu muncesc și nu urmează nicio formă de educație. România, mult peste media OCDE

România înregistrează o pondere ridicată a tinerilor care nu au un loc de muncă și nici nu sunt înscriși într-o formă de educație sau pregătire profesională. În 2025, 23% dintre persoanele cu vârste între 18 și 24 de ani se aflau în această situație, față de o medie de 14% în statele OCDE, potrivit raportului „Education at a Glance 2026”. Documentul arată diferențe importante și în ceea ce privește studiile universitare, șomajul în rândul absolvenților și veniturile în funcție de nivelul de educație.

23% dintre tinerii români de 18-24 de ani sunt în categoria NEET

Datele publicate de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) arată că aproape unul din patru tineri români cu vârsta cuprinsă între 18 și 24 de ani nu lucra și nu participa la educație sau formare profesională în 2025.

Diferența față de media statelor OCDE este semnificativă: la nivelul organizației, proporția tinerilor aflați în categoria NEET era de 14%.

„Tinerii adulţi care nu sunt încadraţi în muncă şi nu urmează nicio formă de educaţie sau formare profesională (categoria NEET) reprezintă o preocupare majoră în materie de politici publice, întrucât perioadele prelungite de inactivitate la o vârstă fragedă pot avea efecte negative de durată asupra parcursului socio-economic ulterior. În România, 23% dintre tinerii cu vârste între 18 şi 24 de ani făceau parte din categoria NEET în 2025. Prin comparaţie, ponderea medie a tinerilor NEET în ţările OCDE a fost de 14% în 2025”, arată raportul „OCDE Education at a Glance 2026 – EaG 2026”, dat publicităţii marţi de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE).

România, sub media OCDE la ponderea adulților cu studii universitare

Raportul indică, totodată, un nivel record al educației în 2025, pe fondul creșterii numărului persoanelor care ajung să obțină calificări superioare.

România rămâne însă mult sub media OCDE în privința ponderii adulților cu studii universitare. În țară, procentul este de 19%, în timp ce media OCDE ajunge la 43%.

„La nivelul OCDE, 43% dintre adulţii de vârstă activă (cu vârste între 25 şi 64 de ani) deţin o calificare universitară, în timp ce ponderea adulţilor cu studii liceale sau post-liceale este uşor mai scăzută, situându-se la 39%. În România, ponderea adulţilor cu studii universitare este sub media OCDE, fiind de 19%, în timp ce ponderea celor cu studii liceale sau post-liceale depăşeşte media OCDE, ajungând la 56%. Deşi tot mai mulţi tineri adulţi obţin o calificare universitară, ponderea persoanelor a căror calificare maximă este cea de învăţământ liceal cu orientare profesională este în scădere în aproape toate ţările OCDE. Aceasta este şi situaţia României, unde 59% dintre persoanele cu vârste între 55 şi 64 de ani deţin o calificare profesională de nivel liceal în 2025, comparativ cu 45% în rândul celor cu vârste între 25 şi 34 de ani”, arată raportul.

Șomajul în rândul tinerilor cu studii superioare a scăzut

O evoluție diferită apare în cazul tinerilor care au absolvit studii superioare. În România, rata șomajului pentru această categorie a coborât de la 6% în 2015 la 3% în 2025.

La nivelul statelor OCDE pentru care există informații comparabile pentru cei doi ani, media a scăzut de la 7% la 5%.

„În România, rata şomajului în rândul tinerilor adulţi cu studii superioare a scăzut de la 6% în 2015 la 3% în 2025. Ratele corespunzătoare în ţările OCDE pentru care existau date disponibile pentru ambii ani au fost, în medie, de 7% în 2015 şi de 5% în 2025. Importanţa calificărilor superioare pe piaţa muncii se reflectă şi în nivelul câştigurilor. În aproape toate ţările OCDE, lucrătorii (cu vârste între 25 şi 64 de ani) fără o calificare superioară au câştiguri sub media naţională. În România, persoanele care lucrează cu normă întreagă pe parcursul întregului an şi al căror cel mai înalt nivel de educaţie este învăţământul liceal de tip teoretic câştigă cu 11% mai puţin decât media naţională; cele cu studii liceale de tip vocaţional câştigă cu 8% mai puţin, iar cele cu un nivel de educaţie inferior învăţământului liceal câştigă cu 18% mai puţin. Diferenţele salariale corespunzătoare, la nivelul mediei OCDE, sunt de 13% pentru nivelul liceal teoretic, 17% pentru cel vocaţional şi 31% pentru nivelul inferior celui liceal. Deşi diferenţa este redusă, lucrătorii din România cu studii liceale de tip vocaţional înregistrează un decalaj salarial mai mic faţă de media naţională decât cei cu studii liceale de tip teoretic, un tipar care diferă de media OCDE”, precizează raportul.

Studiile superioare fac diferența și în cazul muncii de acasă

Nivelul de educație este asociat și cu posibilitatea de a lucra de la distanță. Potrivit raportului, 10% dintre angajații români cu studii superioare lucrează de acasă, fie ocazional, fie în mod obișnuit.

Procentul scade la numai 2% în cazul lucrătorilor care au studii liceale sau postliceale.

Diferența este vizibilă și la nivelul OCDE, însă munca de acasă este mult mai răspândită decât în România. În medie, 42% dintre angajații cu studii superioare lucrează de acasă cel puțin ocazional, comparativ cu 18% dintre cei cu studii liceale sau postliceale.