Ce îi împinge pe tinerii români să plece din țară. Salariile sunt un motiv, dar nu singurul

Un loc de muncă mai bine plătit este principalul motiv de emigrare indicat de tinerii din România, potrivit unei analize naționale realizate de Alianța Binelui Comun (ABC). Datele din 2026 arată că decizia este influențată și de corupție, serviciile publice și dorința unui nou început. Într-un sondaj național din martie, 27,6% dintre respondenții cu vârste între 18 și 35 de ani spuneau că intenționează să plece pentru muncă sau studii în următoarele 12 luni.

Tinerii indică salariile mai mari drept principalul motiv pentru plecarea din România

Tinerii plasează veniturile în fruntea motivelor pentru care unii aleg să părăsească România, însă răspunsurile centralizate în analiza ABC includ și nemulțumiri legate de instituții sau de condițiile de trai.

În 2026, 64,7% dintre respondenți au indicat obținerea unui loc de muncă mai bine plătit drept principalul motiv al plecării. Corupția și dorința de a începe o viață nouă au fost menționate, fiecare, de câte 10% dintre participanți. Pentru alți 6,1%, explicația a fost accesul la servicii publice mai bune.

Deteriorarea democrației a fost invocată de 3,2% dintre respondenți, în timp ce teama de război a fost indicată de 1,5%. Locuințele mai accesibile au reprezentat motivul menționat de 1%.

Distribuția răspunsurilor arată că evaluarea unei plecări include, pe lângă diferențele de salariu, posibilitățile de dezvoltare profesională, modul în care funcționează instituțiile și calitatea vieții din țările comparate.

Peste un sfert dintre tinerii de 18–35 de ani intenționează să plece pentru muncă sau studii

Intenția de a locui în străinătate pentru o perioadă mai lungă se regăsește la peste un sfert dintre participanții la sondajul național realizat în martie 2026.

Mai exact, 27,6% dintre tinerii cu vârste între 18 și 35 de ani declarau că plănuiesc să plece din România în următoarele 12 luni. Respondenții aveau în vedere o ședere de durată pentru a lucra sau pentru a studia.

Emigrarea a redus forța de muncă și numărul profesioniștilor disponibili în România

Planurile de plecare ale actualei generații se înscriu într-un fenomen de migrație desfășurat pe parcursul a trei decenii, care a diminuat atât forța de muncă disponibilă în țară, cât și numărul persoanelor cu pregătire înaltă.

Populația de peste 15 ani născută în România și stabilită în țările OECD a crescut de la aproximativ 1,1 milioane de persoane în 2000/01 la 3,9 milioane în 2020/21. Aproape unul din cinci români născuți în țară și aflați la vârstă activă locuiește în străinătate.

Dimensiunea pierderii de competențe este ilustrată și de nivelul de educație al celor plecați. Pentru 2015/16, datele OECD indicau aproape 800.000 de emigranți români cu studii superioare. În 2020/21, în statele organizației lucrau aproximativ 25.500 de medici și 46.900 de asistenți medicali născuți în România.

ABC propune monitorizarea anuală a plecărilor și a revenirii profesioniștilor

Alianța Binelui Comun consideră că majorările salariale, luate separat, nu sunt suficiente pentru a-i determina pe tineri să rămână, deoarece aceștia compară „oferte de viață” care includ mai multe condiții.

Pe lângă venituri și perspective profesionale, în această evaluare intră birocrația, serviciile publice, educația și posibilitatea de a avansa pe merit.

ABC propune înființarea unui Barometru al Retenției și Revenirii Talentului. Instrumentul ar urma să urmărească anual intențiile de plecare ale tinerilor, emigrarea absolvenților și a specialiștilor din domenii-cheie. Totodată, ar analiza profilul persoanelor care revin și capacitatea României de a le păstra pe termen lung.

Prin această propunere, alianța susține crearea unor condiții concrete care să încurajeze rămânerea în țară și întoarcerea celor stabiliți în străinătate, cu respectarea libertății de a pleca.