Inteligența artificială îi face pe angajați să pară mai competenți decât sunt. Un studiu arată cât de mult se bazează oamenii pe AI la serviciu

Inteligența artificială le oferă angajaților un avantaj discret la locul de muncă, iar managerii nu reușesc întotdeauna să observe cât de mult contribuie tehnologia la rezultatul final. Un studiu realizat pe aproape 10.000 de angajați din Europa și America arată că majoritatea consideră că utilizarea instrumentelor AI le îmbunătățește reputația profesională, în timp ce o parte importantă recunoaște că a apelat la această tehnologie pentru a realiza sarcini pe care nu le-ar fi putut duce la bun sfârșit singură.

Inteligența artificială îi face pe angajați să pară mai competenți decât sunt

Cercetarea a fost publicată marți de Use.AI, o platformă care reunește mai multe modele lingvistice de mari dimensiuni într-un singur abonament. Studiul a inclus 9.684 de adulți care lucrează din Statele Unite, Marea Britanie, Canada, Uniunea Europeană și America Latină.

Potrivit rezultatelor citate de Euronews, 52% dintre respondenți au declarat că inteligența artificială i-a făcut să pară mai experimentați decât sunt în realitate. Situația sugerează că rezultatele livrate de un angajat pot depăși nivelul real de competență pe care acesta îl deține fără ajutorul tehnologiei.

În același timp, 64% dintre angajați au spus că au folosit AI pentru a finaliza activități pe care, în lipsa tehnologiei, nu ar fi fost capabili să le realizeze independent. De asemenea, 43% au afirmat că inteligența artificială i-a ajutat să își asume responsabilități pentru care nu se considerau încă suficient de pregătiți.

Un procent de 35% dintre respondenți au recunoscut că ar avea dificultăți în realizarea unor părți din actualul loc de muncă fără ajutorul AI. În plus, un sfert dintre angajați se tem că angajatorul îi consideră mai capabili decât sunt în realitate.

Managerii nu știu întotdeauna cât de mult este folosit AI

Studiul indică și o discrepanță între ceea ce știu angajatorii și modul în care este utilizată efectiv inteligența artificială. 39% dintre angajați au declarat că au predat lucrări realizate cu ajutorul AI fără să precizeze acest lucru, iar 30% au acceptat laude pentru activități pe care tehnologia le-a realizat în mare parte.

Aceste situații nu încalcă neapărat regulile existente, întrucât majoritatea locurilor de muncă nu impun angajaților să declare atunci când folosesc inteligența artificială. Problema este însă că performanța este evaluată fără ca managerii să cunoască întotdeauna proporția din rezultat care a fost realizată cu ajutorul tehnologiei.

Efectele se pot extinde inclusiv asupra evoluției profesionale. 19% dintre respondenți au declarat că munca realizată cu ajutorul AI a contribuit la obținerea unei promovări.

Ar trebui angajații să declare folosirea inteligenței artificiale?

O posibilă soluție ar fi obligarea angajaților să precizeze atunci când folosesc AI, însă compania care a realizat cercetarea nu susține introducerea unei obligații generale pentru fiecare interacțiune cu tehnologia.

Ihor Herasymov, cofondator și director general al Use.AI, consideră că o asemenea regulă ar deveni rapid nepractică, pe măsură ce instrumentele de inteligență artificială sunt integrate în software-ul utilizat zilnic și în activitățile de rutină.

În schimb, ar putea fi folosit un criteriu mai restrâns, bazat pe impactul efectiv al inteligenței artificiale asupra conținutului muncii. Atunci când AI generează o parte semnificativă dintr-o analiză, recomandare, prezentare, bucată de cod sau alt rezultat important, utilizarea tehnologiei ar trebui menționată.

Scopul unei astfel de politici nu ar trebui să fie supravegherea angajaților, ci oferirea unui context suficient pentru ca managerii să poată evalua atât rezultatul muncii, cât și contribuția efectivă a persoanei care l-a realizat.

O politică funcțională ar trebui să se concentreze pe folosirea substanțială a AI, verificarea rezultatelor și asumarea responsabilității. Persoana care prezintă rezultatul ar trebui să rămână responsabilă pentru înțelegerea acestuia și pentru capacitatea de a-l explica și susține.

Cum ar trebui evaluată performanța angajaților în era AI

Rezultatele studiului nu demonstrează că angajații care folosesc AI sunt necalificați. Utilizarea eficientă a inteligenței artificiale reprezintă, la rândul său, o competență profesională care devine tot mai relevantă.

Problema este că rezultatul final al unei activități nu mai oferă aceleași informații despre persoana care l-a realizat. Acest lucru devine deosebit de important atunci când o companie trebuie să decidă cine este pregătit să primească mai multe responsabilități sau să fie promovat.

Rezultatul final rămâne important, însă nu mai reprezintă un indicator complet al capacității unui angajat. Angajatorii trebuie să analizeze și dacă persoana poate explica raționamentul din spatele muncii sale, poate identifica erorile unui răspuns generat de AI, poate lua decizii atunci când informațiile sunt incomplete și poate reacționa atunci când tehnologia oferă un rezultat greșit sau neașteptat.

Una dintre competențele considerate deosebit de importante este capacitatea de a formula corect problema. Un angajat trebuie să poată defini întrebarea potrivită, să conteste o presupunere și să explice de ce o anumită variantă de acțiune este mai bună decât alta. Aceste aspecte sunt mult mai greu de evaluat doar pe baza unui rezultat final bine realizat.

În prezent, puțini angajatori au găsit o metodă definitivă de evaluare a performanței în era inteligenței artificiale. Organizațiile încă stabilesc modul în care utilizarea AI ar trebui să influențeze evaluările profesionale și deciziile privind promovarea.

Diferența dintre ceea ce poate produce o persoană cu ajutorul AI și ceea ce înțelege efectiv va deveni astfel tot mai importantă în luarea deciziilor privind cariera angajaților.

Inteligența artificială, instrument sau dependență?

Faptul că 35% dintre angajați spun că ar avea dificultăți în realizarea unor părți din actualul loc de muncă fără AI reprezintă un motiv de îngrijorare chiar și pentru o companie care comercializează acces la astfel de instrumente.

Problema apare atunci când o persoană poate produce un răspuns cu ajutorul inteligenței artificiale, dar nu poate identifica în mod constant dacă acel răspuns este greșit, nu poate explica de ce este potrivit și nu poate lua o decizie corectă atunci când sistemul nu are un răspuns de încredere. În această situație, relația dintre angajat și tehnologie începe să semene mai mult cu o dependență decât cu o simplă extindere a capacităților umane.

Inteligența artificială poate crește viteza de lucru și poate extinde ceea ce angajații sunt capabili să realizeze. În același timp, dacă aceste avantaje vin la pachet cu o diminuare a capacității de judecată independentă, apare un compromis pe care atât angajatorii, cât și companiile din domeniul tehnologiei trebuie să îl recunoască și să îl gestioneze.

Capacitățile autonome ale AI cresc rapid

În timp ce companiile încearcă să stabilească modul în care trebuie evaluată munca realizată cu ajutorul AI, tehnologia continuă să evolueze rapid.

Potrivit Ventureburn, care citează date furnizate de METR, organizație americană nonprofit care evaluează impactul sistemelor de inteligență artificială asupra societății, perioada necesară pentru dublarea autonomiei AI s-a redus de la un ritm de opt luni la doar 4,7 luni.

Aceeași analiză indică o creștere de 1.400% de la un an la altul a capacităților autonome ale inteligenței artificiale între începutul anului 2025 și începutul anului 2026. În paralel, accesul la aceste tehnologii s-a extins rapid.

Descărcările instrumentelor de inteligență artificială au crescut de la 15.000 la 11,8 milioane, ceea ce reprezintă o creștere de 780 de ori. În același timp, numărul instrumentelor MCP disponibile public a crescut de 35 de ori, ajungând la aproximativ 177.000.

MCP, acronimul pentru Model Context Protocol, este un standard care permite asistenților AI să se conecteze direct la alte aplicații și surse de date. Astfel, sistemele pot executa activități, nu doar să explice utilizatorului cum să le realizeze. Această funcționalitate stă la baza a ceea ce este denumit în mod obișnuit AI agentic.