Dan Andronic: Credința nu se scoate cu forța din sufletul unei națiuni

Jurnalistul Dan Andronic critică dur, într-un editorial pentru EVZ, reacția USR după controversa provocată de participarea unor elevi la slujba de început de an școlar de la Catedrala Mitropolitană din Cluj-Napoca. El susține că episodul nu este unul izolat și îl plasează într-o serie mai largă de poziții ale unor reprezentanți USR față de religie, Biserică și manifestarea publică a credinței.

Dan Andronic compară actualele dispute privind religia cu reflexele ideologice din comunism

Dan Andronic își începe editorialul printr-o paralelă cu perioada comunistă, când religia era o rămășiță a trecutului, iar statul promova materialismul dialectic.

Jurnalistul amintește ideile lui Karl Marx și Lenin despre religie și represiunile din perioada comunistă împotriva Bisericii și credincioșilor. În opinia sa, actualele dispute nu mai folosesc aceleași instrumente, însă ar avea la bază reflexe ideologice asemănătoare.

„Neomarxismul contemporan nu mai vine cu buldozerul și carnetul roșu. Vine cu postarea pe rețelele sociale, cu sesizarea, eticheta, indignarea regizată și pretenția că simpla afirmare publică a credinței îi discriminează pe ceilalți”, scrie Dan Andronic.

În opinia jurnalistului, USR reprezintă în prezent un astfel de curent, iar controversa de la Cluj-Napoca este folosită drept exemplu.

Scandalul de la Cluj a pornit de la participarea elevilor la o slujbă de Te Deum

Controversa a apărut după ce Inspectoratul Școlar Județean a transmis unităților de învățământ că „vor asigura participarea unei clase de elevi” la slujba de Te Deum organizată la Catedrala Mitropolitană cu ocazia noului an școlar.

Ulterior, Inspectoratul a precizat că participarea nu era obligatorie. Inspectorul de Religie a explicat că nu urma să fie făcută prezența și că elevii care nu frecventau ora de Religie nu erau vizați.

Mitropolitul Andrei a declarat, la rândul său: „Dorim ca ei să vină, dar nu constrânși”.

USR a reacționat însă cerând demisia inspectorului școlar general Marinela Marc, iar deputata Corina Atanasiu a sesizat Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.

Dan Andronic consideră că reacția a fost disproporționată în raport cu situația care a generat-o.

„Când o invitație produce imediat cereri de demisie, sesizări și acuzații grave, nu mai discutăm doar despre protejarea libertății de conștiință”, susține jurnalistul.

În interpretarea sa, disputa arată tendința de a transforma prezența publică a credinței într-o problemă ideologică.

„Neutralitatea statului nu înseamnă evacuarea lui Dumnezeu din viața publică”

O parte importantă a editorialului este dedicată modului în care Dan Andronic definește neutralitatea religioasă a statului.

Jurnalistul susține că aceasta trebuie să însemne protejarea în egală măsură a credincioșilor diferitelor religii, a agnosticilor și a ateilor, fără ca statul să oblige o persoană să creadă sau să îi împiedice pe cei care doresc să își manifeste credința.

„Neutralitatea statului nu înseamnă evacuarea lui Dumnezeu din viața publică”, scrie Andronic.

În opinia sa, simpla prezență a unei cruci, a unei rugăciuni sau a unei binecuvântări în spațiul public nu poate fi considerată automat o formă de agresiune sau discriminare.

Dan Andronic amintește declarațiile Corinei Atanasiu despre ora de Religie

Jurnalistul invocă și un episod din iulie 2026, când deputata USR Corina Atanasiu îi îndemna pe părinți să nu își mai înscrie copiii la ora de Religie.

Potrivit lui Andronic, aceasta afirma că ar fi preferabil ca elevii „să doarmă mai mult sau să se plictisească mai mult” și ironiza perspectiva ca viitorii adulți să „plimbe moaște pe câmp”.

El interpretează afirmațiile drept o manifestare de dispreț față de practicile religioase și față de credincioși.

„Mie mi se pare că batjocorirea practicilor religioase și prezentarea Religiei ca inferioară plictiselii reprezintă dispreț maxim față de milioane de credincioși”, afirmă jurnalistul.

Episoadele din 2020 și disputa privind redefinirea familiei

Dan Andronic își construiește argumentația și printr-o serie de episoade mai vechi. El amintește că, în octombrie 2020, nouă consilieri USR-PLUS din Sectorul 1 au depus jurământul fără mâna pe Biblie și fără formula „Așa să-mi ajute Dumnezeu”. Primarul de atunci al Sectorului 2, Radu Mihaiu, a ales, de asemenea, formula fără referire la Dumnezeu.

Jurnalistul amintește situații similare din Brașov, dar precizează că aleșii respectivi sunt liberi să opteze pentru formula nereligioasă.

Editorialul revine și la decizia USR din 2017 de a se opune modificării Constituției pentru redefinirea familiei. Poziția a dus atunci la demisia lui Nicușor Dan din funcția de președinte al partidului.

Andronic amintește că fondatorul USR avertiza la momentul respectiv că formațiunea fusese votată și de persoane pentru care familia, identitatea și sentimentul religios aveau o importanță deosebită.

Un alt episod invocat este cel din vara lui 2026, când senatorul USR Cristian Ghinea a ironizat fotografiile unor politicieni români alături de un călugăr de la Muntele Athos.

Jurnalistul vorbește despre un „tipar” în raportarea la credință și tradiție

Dan Andronic susține că, privite împreună, aceste episoade conturează o direcție politică mai largă.

„Problema apare când le așezi una lângă alta și observi tiparul: religia este tratată aproape întotdeauna ca un pericol, tradiția ca un obstacol, familia creștină ca o construcție suspectă, iar prezența Bisericii în spațiul public ca o anomalie care trebuie limitată”, afirmă acesta.

Jurnalistul notează că USR se definește oficial drept partid liberal și de „centru-dreapta modern”, însă consideră că o parte influentă a formațiunii manifestă ceea ce el numește un „reflex neo-marxist”.

În această interpretare, instituții precum familia și Biserica ajung să fie analizate în primul rând prin prisma raporturilor de putere și a influenței exercitate asupra individului.

Dan Andronic: Nu toți membrii și alegătorii USR sunt ostili religiei

Jurnalistul introduce însă o distincție importantă și precizează că acuzația sa nu îi vizează pe toți membrii sau alegătorii USR.

„Nu toți membrii și alegătorii USR sunt ostili religiei. Ar fi nedrept și fals să spunem asta. USR a avut și poziții favorabile comunităților religioase”, scrie Dan Andronic.

În opinia sa, problema este reprezentată de direcția publică imprimată partidului de vocile pe care le consideră cele mai agresive în această privință.

Editorialul se încheie cu o apărare a dreptului credinței de a rămâne prezentă în societate și în spațiul public.

„Credința nu se introduce cu forța în catalog. Dar nici nu se scoate cu forța din sufletul unei națiuni”, scrie Dan Andronic, care încheie cu formula latină „Nihil sine Deo” ( „Nimic fără Dumnezeu”).