România a pierdut miliarde de euro din PNRR. Dan Voiculescu: Sunt dovezi incontestabile ale unei administrații ineficiente, confuze, incompetente, care se autosabotează constant

Profesorul Dan Voiculescu, doctor în economie, a analizat încheierea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și impactul pe care gestionarea acestuia l-a avut asupra României. PNRR a reprezentat instrumentul prin care Uniunea Europeană a finanțat, prin împrumuturi și granturi nerambursabile, reformele și investițiile din statele membre. Planul a fost anunțat în 2020 și implementat începând din 2021, iar perioada sa de accesare s-a încheiat la 31 august 2026.

Dan Voiculescu a analizat încheierea PNRR

Potrivit analizei publicate de Dan Voiculescu pe blog-ul său, România a pornit cu o alocare de 29,2 miliarde de euro, însă a încasat efectiv mai puțin de 13 miliarde de euro. În urma renegocierilor succesive, plafonul disponibil pentru România a coborât la aproximativ 20 de miliarde de euro. În aceste condiții, profesorul estimează că, în cei cinci ani în care finanțarea a fost accesibilă, statul român a pierdut ireversibil aproximativ 10 miliarde de euro.

În perioada în care România a avut acces la finanțarea prin PNRR, țara a fost condusă de șase guverne, de culori politice multiple. În opinia lui Dan Voiculescu, responsabilitatea pentru ratarea unei finanțări considerate istorice nu poate fi atribuită unui singur partid sau unui anumit guvern. Dincolo de explicațiile și interpretările politice, pierderea celor 10 miliarde de euro și incertitudinea majoră privind accesarea celorlalte fonduri încă disponibile reprezintă, în analiza sa, dovezi ale unor probleme persistente ale administrației publice.

„PNRR este instrumentul prin care Uniunea Europeană a finanțat, prin împrumuturi și granturi nerambursabile, reformele și investițiile din statele membre. A fost anunțat în 2020 și implementat din 2021.

PNRR s-a încheiat pe 31 august 2026. România a pornit cu 29,2 miliarde de euro alocați, dar a încasat efectiv sub 13 miliarde și, prin renegocieri succesive, plafonul disponibil a coborât la aproximativ 20 de miliarde.

Așadar, în 5 ani, statul român a pierdut ireversibil 10 miliarde de euro!

În intervalul în care a fost accesibilă finanțarea prin PNRR, România a avut șase guverne. De culori multiple.

În mod evident, responsabilitatea pentru ratarea unei finanțări istorice nu aparține unui singur partid sau unui anumit guvern.

Dincolo de nuanțe, detalii și explicații mai mult sau mai puțin partizane, pierderea celor 10 miliarde, precum și semnul de întrebare major referitor la accesarea celorlalte sume, încă disponibile, sunt dovezi incontestabile ale unei administrații ineficiente, confuze, incompetente, care se autosabotează constant”, notează Voiculescu.

Profesorul identifică trei probleme principale ale sistemului public din România

Profesorul identifică trei probleme principale ale sistemului public din România. Prima este reprezentată de licitațiile pregătite necorespunzător, indiferent dacă acest lucru se întâmplă intenționat sau nu. A doua problemă este incapacitatea administrativă cronică de a ține pasul cu dinamica pieței libere. A treia este ceea ce Dan Voiculescu numește un delir de supracontractare, prin care instituțiile, de la cele mai mici până la cele mai mari, își asumă în mod nerealist proiecte pentru care nu dispun de capacitatea necesară de implementare.

„Sistemul public din România se „remarcă”, în continuare, prin:

Licitații pregătite prost, cu sau fără intenție.
Incapacitate administrativă cronică în raport cu dinamica pieței libere.
Un delir de supracontractare: de la cele mai mici instituții, la cele mai mari, se asumă nerealist proiecte fără a avea capacitatea de a le implementa”, a subliniat acesta.

În fața acestor probleme sunt identificate două variante de reacție

Prima presupune ca instituțiile și partidele să își transfere reciproc responsabilitatea, să fie identificat un țap ispășitor și să fie aplicate sancțiuni exemplare, fără ca problemele instituționale să fie rezolvate. A doua variantă presupune realizarea unei analize profunde și apolitice a sistemului, identificarea deficiențelor, eliminarea redundanțelor normative și administrative și crearea unor garanții împotriva incompetenței, iresponsabilității și politizării excesive a funcțiilor publice.

Dan Voiculescu consideră că a doua variantă este dificilă și poate părea imposibilă pentru unii, însă susține că asumarea responsabilității față de propriul destin este esențială. În această perspectivă, reforma modului în care funcționează administrația publică ar reprezenta o condiție pentru ca România să poată deveni mai prosperă și mai respectată, precum și pentru ca statul să își consolideze poziția de partener egal în Uniunea Europeană, nu de țară percepută drept o rudă săracă.

„Pe aceste premise avem două variante de reacție:

Aruncăm vina de la unii la alții, căutăm un țap ispășitor pe care îl pedepsim exemplar, dar rămânem la fel de eșuați instituțional.
Realizăm o analiză profundă și APOLITICĂ a sistemului, identificăm ce nu funcționează, eliminăm redundanțele normative și administrative, creăm garanții împotriva incompetenței, a iresponsabilității și a politizării excesive a funcțiilor publice.
Știu, varianta doi este foarte dificilă. Unora le pare imposibilă.

Dar, dacă nu ne luăm în serios responsabilitatea față de propriul destin, ne va fi cu adevărat imposibil să fim respectați, prosperi, români și europeni demni, parteneri egali, nu rude sărace”, a conchis profesorul.