Gheorghe Piperea avertizează: PNRR pleacă, datoriile și condiționalitățile rămân.

Gheorghe Piperea, avocat, europarlamentar și profesor universitar, scrie despre bilanțul PNRR la finalul celor cinci ani de aplicare și despre mecanismul european NextGenerationEU din care acesta face parte. Autorul pune în discuție sumele efectiv accesate de România, condiționalitățile asumate, pierderile din fondurile de coeziune, lipsa de transparență semnalată de Curtea Europeană de Conturi și riscul ca același model să fie replicat în viitoarele programe europene de înarmare.

Ultima zi a PNRR

Astăzi este ultima zi lucrătoare în care mai este în vigoare PNRR. La data de 31 august 2026 expiră.
Slavă Domnului că scăpăm de asemenea belea.

De la cele 80 de miliarde anunțate la realitatea celor 29 de miliarde

În plină plandemie, Iohannis se lăuda că a luat de la UE suma de 80 de miliarde de euro. În realitate, suma alocată României a fost de 29 de miliarde de euro, din care doar 14 miliarde erau nerambursabili. La finalul celor 5 ani de contract, guvernele României au “reușit” să acceseze cca 18 miliarde de euro, din care 11 miliarde sunt împrumuturi.
Și mai grav: în timp ce toată lumea s-a concentrat pe acest program de evitare a falimentului de stat în care ne-au târât politicile plandemice ale OMS și ale Comisiei Europene, sume enorme de bani din fondurile de coeziune (adică acei bani ne-condiționați care merg în dezvoltare, pentru acoperirea dezechilibrelor între țări și regiuni), au fost pierdute: peste 25 de miliarde de euro, din 33 de miliarde, s-au dus pe apa Sâmbetei.

Ce nu discută presa și birocrațiile de la Bruxelles și București

Vă voi spune acum ceva ce nu discută nici presa oficială, nici birocrațiile de la Bruxelles și de la București.

NextGenerationEU, bugetul paralel și împrumuturile

PNRR este planul pentru fiecare stat membru pentru evitarea falimentului cauzat de politicile sanitare catastrofale din pandemia de covid. PNRR face parte din NextGenerationEU, un program de finanțare în valoare de 724 de miliarde de euro care NU a făcut parte din bugetul multi-anual al Comisiei Europene pe anii 2020-2027, ci a fost un buget paralel al Uniunii Europene, încadrat la “urgențe”, adică la art.122 din Tratat, cel care permite Comisiei Europene să ocolească Parlamentul UE și parlamentele naționale pentru a finanța măsuri de înlăturare a dezastrelor (același lucru l-a făcut CE și cu programul SAFE, cel care este acum atacat la CJUE cu acțiune în anulare). Banii s-au asigurat din împrumuturi. La momentul 2021, dobânda era de cca 1%. Acum este de 3,2%…
Mult mai grav este că din 724 de miliarde de euro, s-au alocat doar 577 de miliarde de euro. Nu știm ce a făcut Comisia Europeană cu acești 147 de miliarde de euro împrumutați degeaba.
State membre, ca Spania, au deturnat zeci de miliarde. State membre, ca România, au alocat bani unora care i-au furat sau consultanților. State membre, ca România, au luat sute de milioane ca să își închidă capacități de producție industrială de zeci de miliarde și să își distrugă, la propriu, infrastructura energetică și viitorul.

Un mecanism care nu putea conduce decât la dezastre

De altfel, modul în care a fost conceput NextGenerationEU, ca program de finanțare, nu putea duce decât la dezastre de acest gen în state membre ale UE, ca România, conduse de argați prea-plecați ai Bruxelles-ului și umplute în aparatul de vârf, birocratic, cu iloți.

Condiționalități și jaloane

PNRR e compus din condiționalități și jaloane.
Banii se dau dacă sunt promise măsuri ale agendei sovietice a Comisiei Europene, cum ar fi Green Deal, dez-industrializarea și propaganda lgbtq.
Banii se iau înapoi dacă jaloanele nu sunt îndeplinite.
De exemplu, faptul că România nu a deschis centrale pe gaz care să producă 1500 MW de curent, în schimbul închiderii minelor și a termocentralelor pe cărbune care făceau 3500 MW de curent înseamnă restituirea a cca 3 miliarde de euro prin februarie 2027.

Raportul Curții Europene de Conturi

Recent, în mai 2026, Curtea Europeană de Conturi (ECA) a emis un raport care ar fi trebuit să ridice niște întrebări în opinia publică (nu s-a întâmplat asta pentru că există un complex industrial al cenzurii, plătit de Comisia Europeană cu miliarde).

Raportul special nr. 14/2026 al ECA (publicat pe 6 mai 2026, coordonat de Ivana Maletić) constată lacune de trasabilitate și transparență. E un fel de a redenumi dispariția unor sume de bani.

Ce spune raportul ECA

Punctele esențiale ale raportului:
• Plățile către statele membre nu sunt legate de costurile reale suportate, ci de îndeplinirea unor jaloane și ținte prestabilite.
• Comisia nu colectează sistematic date despre sumele efectiv plătite pe fiecare măsură, chiar dacă statele membre le dețin.
• Informațiile publice despre destinatarii finali, costurile reale și rezultatele obținute sunt “insuficiente”; (asta e un fel birocratic de a spune că banii sunt dosiți prin conturi și buzunare private).
• În eșantionul auditat (inclusiv România), costurile efective pentru majoritatea măsurilor finalizate au fost adesea mai mici decât cele estimate.

Un alt raport (SR-2026-06, februarie 2026) semnalează slăbiciuni sistemice în detectarea, raportarea și corectarea fraudelor în cadrul programului NextGenerationEU.
În bugetul general al UE, rata de eroare estimată de ECA pentru 2024 a fost de 3,6 % (în scădere de la 5,6 % în 2023).

Investigațiile Parchetului European

Parchetul European (EPPO), încă aflat sub managementul lui Kovesi, anchetează azi 512 de cazuri legate de NextGenerationEU. În România sunt “doar” 34 de investigații.

Bilanțul PNRR

Concluzie: bani aruncați pe fereastră, bani deturnați, economie distrusă, model economic irațional, cu o puternică tentă sovietică, totul pe credit scump.

Riscul repetării modelului prin programul de înarmare

Concluzia indică și un risc enorm de replicare, cu ocazia programului de înarmare a UE și a statelor membre, în valoare de 800 de miliarde de euro. Tot pe credit. Și tot bazat pe ideologia imperialist-sovietică a birocrației UEropene, condusă de Ursula von der Leyen, care se crede aptă să îl combată pe Putin, copiindu-i comportamentul și metehnele.

La finalul celor cinci ani de PNRR, întrebarea nu mai este doar câți bani au fost atrași, ci ce a rămas concret în urma lor și care va fi costul real al împrumuturilor, condiționalităților și investițiilor asumate. Iar dacă mecanismul NextGenerationEU devine model pentru viitoarele programe europene, inclusiv pentru înarmare, bilanțul PNRR ar trebui privit și ca un avertisment pentru ceea ce urmează.

Articol platit de ECR Group din Parlamentul European