România pierde 770 de milioane de euro. Adrian Negrescu: Se îngheață proiecte, statul va trebui să se împrumute

Ratarea jalonului din PNRR privind noua lege a salarizării arată lipsa unei reforme reale a aparatului public și va avea consecințe inclusiv asupra investițiilor, susține consultantul economic Adrian Negrescu. Acesta avertizează că pierderea a 770 de milioane de euro poate duce la înghețarea unor proiecte de infrastructură și va obliga statul să acopere din alte surse necesarul de finanțare.

Adrian Negrescu: Legea salarizării trebuia aprobată încă din 2022

Adrian Negrescu susține că legea salarizării reprezenta una dintre componentele esențiale ale reformelor asumate de România prin PNRR. Adoptarea acesteia ar fi trebuit să aibă loc încă din 2022, însă proiectul a fost amânat succesiv.

În opinia consultantului, noua lege ar fi oferit predictibilitate atât angajaților din sectorul public, cât și statului în privința cheltuielilor cu personalul.

„Legea salarizării era punctul-cheie al reformelor din PNRR, o lege care trebuia aprobată din 2022 şi care a tot fost amânată pe considerente pur electorale. Legea era un avantaj pentru angajaţii de la stat pentru că le oferea o predictibilitate financiară, practic le securiza salariile în orizontul următorilor 5 ani de zile. În plus, era un element extrem de important în arhitectura financiară a statului român, în condiţiile în care urma să statueze un volum maxim de cheltuieli publice alocat funcţionarilor publici, aparatului de stat în general. Faptul că am ratat această ţintă dovedeşte că ideea de reformare a aparatului public din România rămâne doar la statutul de discurs public şi faptele rămân în continuare doar în zona ipotetică”, a afirmat Negrescu pentru Agerpres.

Pierderea celor 770 de milioane de euro poate afecta investițiile

Consultantul economic pune situația pe seama lipsei de continuitate și coerență în deciziile luate de stat. Potrivit acestuia, reforma salarizării ar fi trebuit să reprezinte o prioritate indiferent de schimbările politice.

Consecințele depășesc însă problema salarizării bugetarilor. Negrescu avertizează că neîncasarea celor 770 de milioane de euro va afecta finanțarea unor investiții și va pune o presiune suplimentară asupra bugetului.

„Cum am ajuns aici? Din păcate nu există o coerenţă în deciziile statului român, în modul în care partidele politice îşi pregătesc aceste proiecte de importanţă naţională. Legea salarizării trebuia să fie în orice program de guvernare. În ultimii 10 ani, în România nu a fost şi iată unde am ajuns. Din păcate, ratarea absorbţiei celor 770 de milioane de euro înseamnă, practic, îngheţarea unor proiecte de infrastructură, a unor investiţii de care România are nevoie şi încă un efort în plus de împrumut public pe care statul va trebui să-l facă pentru a acoperi gaura generată de neaplicarea acestei reforme”, a explicat specialistul.

Negrescu consideră că ordinea reformelor a fost greșită și că restructurarea aparatului public ar fi trebuit analizată înaintea stabilirii cheltuielilor salariale.

„Legea salarizării dovedeşte faptul că, din păcate, nu avem o coerenţă în actul de guvernare, dovedeşte faptul că am pus carul înaintea boilor. În loc să discutăm de restructurarea aparatului public şi apoi, după aceea, să vedem de câţi bani avem nevoie, noi am pus mai întâi salariile în prim-plan, într-un demers pur electoral în care, din păcate, teoria conspiraţiei şi înspăimântarea angajaţilor din sectorul bugetar s-au aflat în prim-plan”, a adăugat acesta.

Negrescu: România a atras până acum doar 13 miliarde de euro

Criticile consultantului vizează și implementarea generală a Planului Național de Redresare și Reziliență. Acesta susține că problemele întâmpinate arată necesitatea unor strategii de guvernare care să continue dincolo de ciclurile politice.

Negrescu afirmă că România a atras până în prezent 13 miliarde de euro din cele peste 30 de miliarde puse inițial la dispoziție și vorbește despre investiții ratate în mai multe domenii.

„Ratarea PNRR dovedeşte încă o dată, dacă mai era nevoie, că statul român are nevoie de strategii coerente de guvernare, de proiecte de administrare în care ţintele, targetele şi asumarea unor decizii să devină puncte coerente dincolo de discursul politic. PNRR se dovedeşte a fi ceea ce estimam, din păcate, un plan naţional de reforme ratate, în condiţiile în care noi, până în momentul de faţă, nu am atras decât 13 miliarde din cele peste 30 de miliarde puse iniţial la dispoziţia României”, a declarat consultantul.

Acesta susține că au fost ratate investiții de peste 8 miliarde de lei în infrastructură, spitale și educație.

„Am ratat peste 8 miliarde de lei investiţii în infrastructură, în spitale, în infrastructura educaţională, în foarte multe proiecte pe care ni le-am asumat şi care s-au dovedit a fi un fel de Fata Morgana, din punct de vedere economic şi administrativ, arătând incapacitatea, impotenţa aparatului public în a rezolva nişte ţinte şi nişte targete foarte clare legate de reformele de care are România nevoie”, a continuat Negrescu.

Avertisment privind imaginea României în fața investitorilor

Problemele de implementare a PNRR pot avea efecte și dincolo de pierderea finanțărilor europene, avertizează Adrian Negrescu. Consultantul consideră că situația transmite un semnal negativ investitorilor interesați de România.

„Din păcate, ratarea PNRR reprezintă o pată neagră pe imaginea României, încă un argument negativ pentru investitorii care îşi doresc să intre în ţara noastră şi să dezvolte afaceri, o dovadă a faptului că incoerenţa legislativă şi lipsa asumării unor proiecte de importanţă naţională reprezintă, din păcate, o regulă într-o Românie în care clasa politică nu şi-a trecut examenul de maturitate prin acest PNRR”, a afirmat Adrian Negrescu.