Centrala de la Cernavodă ar putea fi repornită în curând. Anunț de la Ministerul Energiei: Ne dorim este să repornim cât mai curând posibil

Repornirea centralei nucleare de la Cernavodă depinde de evoluția debitelor Dunării, potrivit declarațiilor lui Sorin Elisei, secretar general în Ministerul Energiei. Nivelul fluviului este așteptat să crească la intrarea în România în următoarea săptămână, însă prognozele disponibile indică în continuare un debit inferior celui înregistrat în momentul opririi Unității 1.

Când ar putea fi repornită centrala de la Cernavodă

Autoritățile analizează în prezent soluțiile care ar putea permite reluarea producției de energie, iar Guvernul urmează să prezinte separat măsurile avute în vedere. În același timp, oprirea unităților de la Cernavodă pune presiune suplimentară asupra sistemului energetic național, într-un moment în care România importă mai multă energie decât exportă.

În prima jumătate a anului, România a exportat 4,98 TWh de energie, cu 52% mai mult decât în aceeași perioadă din 2025. Importurile au fost însă mai mari și au ajuns la 5,77 TWh, în creștere cu 0,4%.

Dezechilibrul este vizibil și în funcție de intervalele orare. România exportă în special în timpul prânzului, când energia are un preț mai redus, în timp ce seara, atunci când consumul crește, este nevoită să importe energie la prețuri mai mari.

Într-o singură zi, România a exportat energie timp de numai patru ore, cu o capacitate de aproximativ 800 MW la ora 13:00. În schimb, pe parcursul serii, importurile au fost considerabil mai mari și s-au desfășurat timp de aproximativ 20 de ore. În jurul orei 20:00, capacitatea de import a ajuns la aproape 2.000 MW.

Debitul Dunării este factorul decisiv pentru repornirea centralei

Sorin Elisei a explicat că autoritățile monitorizează evoluția debitului Dunării și încearcă să găsească soluții pentru menținerea apei necesare funcționării centralei pe traseul Dunării Vechi.

Nivelul Dunării la intrarea în țară este prognozat să crească în săptămâna următoare, însă pentru Cernavodă contează atât viteza cu care această creștere se propagă, cât și debitul care va ajunge efectiv în zona centralei. Între Baziaș și Cernavodă există o întârziere de câteva zile în propagarea debitului.

„Crește nivelul la intrarea în țară în săptămâna care urmează. Sunt importante două aspecte aici: cât de repede și cât debit, de fapt, se propagă la Cernavodă. Există o întârziere de câteva zile de la Baziaș și până la Cernavodă. Unitatea 1 a fost oprită în momentul în care eram undeva la 1.600 de metri cubi pe secundă. Prognozele pe care le știu eu sunt undeva la 1.550. Deci rămânem într-o situație în care ne străduim în continuare, pe parcursul Dunării Vechi, să menținem un debit și să fie crescut pentru centrală”, a declarat secretarul general, potrivit Digi24.

Unitatea 1 a fost oprită în momentul în care debitul Dunării se situa la aproximativ 1.600 de metri cubi pe secundă. Prognozele cunoscute de autorități indică un debit de aproximativ 1.550 de metri cubi pe secundă, ceea ce înseamnă că nivelul estimat rămâne sub cel existent în momentul opririi. Din acest motiv, autoritățile continuă să urmărească și să susțină creșterea debitului pe traseul Dunării Vechi, astfel încât să poată fi asigurate condițiile necesare pentru centrală.

Guvernul urmează să comunice separat inițiativele pregătite pentru Cernavodă, după analiza realizată de un comitet interministerial și interdisciplinar. Obiectivul autorităților este repornirea centralei cât mai curând posibil, însă momentul reluării producției rămâne condiționat de evoluția debitelor Dunării.

„În acest moment, din ceea ce știu eu, va exista o comunicare de la nivelul Guvernului cu privire la inițiativele de la Cernavodă. Sigur că ceea ce ne dorim este să repornim centrala cât mai curând posibil, în funcție de debitele Dunării”, a mai spus secretarul general.

Din comitet fac parte specialiști ai Ministerului Energiei, Administrației Naționale Apele Române, Administrației Fluviale a Dunării de Jos și Companiei Naționale Administrația Canalelor Navigabile. Aceștia analizează soluțiile tehnice care ar putea fi aplicate în zona centralei de la Cernavodă.

Importurile din orele de vârf au început să scadă

În ultimele zile, importurile de energie realizate în orele de vârf s-au redus. Evoluția a fost favorizată de răcirea vremii și de scăderea consumului asociat utilizării aparatelor de aer condiționat.

Potrivit declarațiilor făcute de Sorin Elisei, există o legătură directă între temperaturile mai scăzute, reducerea utilizării aerului condiționat și diminuarea consumului în perioada de vârf a serii. În plus, măsurile voluntare de reducere a consumului continuă să aibă efecte asupra balanței energetice. Din acest punct de vedere, situația fizică a sistemului energetic este în prezent mai bună decât în urmă cu două săptămâni.

„Se poate face o legătură directă între consumul pe vârful de seară, aerul condiționat și scăderea temperaturilor și, implicit, scăderea consumului din această cauză. Sunt în continuare, și le mulțumim consumatorilor, niște măsuri de reducere voluntară. În continuare își produc efectul. Deci, pe balanța fizică, suntem chiar mai bine decât acum două săptămâni”, a declarat acesta.

Ce se știe despre impactul asupra facturilor

În ceea ce privește facturile consumatorilor, Ministerul Energiei nu poate calcula deocamdată impactul exact al importurilor efectuate în luna august la prețuri ridicate.

Un element important este ponderea Pieței pentru Ziua Următoare în consumul național. Aceasta reprezintă, în medie, cel mult 30% din consumul de energie din România. Prin urmare, evoluția prețurilor de pe această piață nu se transferă automat și integral în costurile suportate de consumatori.

De asemenea, furnizorii au încheiat contracte cu clienții, atât industriali, cât și casnici, pentru perioade de 12 luni. Impactul prețurilor mai mari din august depinde astfel și de strategia fiecărui furnizor, în special de cantitatea de energie pe care acesta a contractat-o în avans și de volumul de energie pe care a lăsat-o necontractată și, implicit, expusă prețurilor de pe Piața pentru Ziua Următoare.

„Specific pe luna august, vedeți niște importuri mai mari, la niște prețuri mai mari, dar vedeți o Piață pentru Ziua Următoare care nu reprezintă, în medie, mai mult de 30% ca pondere în consumul național. Contractele au fost semnate de furnizori cu clienți, fie industriali, fie casnici, pe o perioadă de 12 luni. A depins de strategia fiecărui furnizor cât de multă energie și-a lăsat necontractată și s-a lăsat descoperit în PZU”, a conchis secretarul general.

Ministerul Energiei analizează situația împreună cu Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei și cu celelalte instituții implicate. O estimare privind efectul importurilor la prețuri mai mari asupra facturilor consumatorilor ar urma să fie realizată în săptămânile următoare.