Debitul Dunării, la un minim istoric. Guvernul pregătește măsuri de urgență pentru răcirea reactoarelor de la Cernavodă

Debitul Dunării a coborât la cel mai redus nivel din istoria măsurătorilor specifice, iar autoritățile pregătesc mai multe intervenții pentru menținerea apei necesare Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă. Printre soluțiile analizate se află lucrări de dragare, construirea unui dig de piatră, utilizarea unor barje pentru devierea curentului și, în situații critice, pomparea apei din Canalul Dunăre–Marea Neagră. Guvernul avertizează însă că, în condițiile hidrologice actuale, unele dintre măsuri ar putea să nu producă efectul dorit.

Debitul Dunării a ajuns la aproximativ 1.300 de metri cubi pe secundă

Comitetul Interministerial Bala – Cernavodă a analizat în teren variantele prin care poate fi protejată cota Dunării în zona prizei utilizate pentru răcirea Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă.

Situația este una excepțională. Potrivit Guvernului, documentațiile tehnice iau în calcul drept cel mai nefavorabil scenariu un debit la intrarea Dunării în țară, la Baziaș, de 2.000 de metri cubi pe secundă. În prezent, debitul se situează însă în jurul valorii de 1.300 de metri cubi pe secundă.

Diferența este și mai mare dacă valoarea actuală este comparată cu mediile istorice. Debitul mediu pentru luna august este de aproximativ 3.900 de metri cubi pe secundă, iar media anuală la Baziaș ajunge la 5.500 de metri cubi pe secundă.

În aceste condiții extreme, autoritățile arată că este dificil de anticipat cu precizie comportamentul hidraulic al fluviului.

Dragarea Dunării este prima măsură care poate fi aplicată

Una dintre intervențiile care pot începe imediat este dragarea. În prezent, la bifurcația Bala, aproximativ 85% din apă se îndreaptă către brațul Bala și numai 15% către Dunărea veche.

Autoritățile vor să creeze condițiile pentru ca o cantitate mai mare de apă să ajungă pe Dunărea veche și, implicit, către Cernavodă.

Sunt avute în vedere canale cu o lățime de aproximativ 30 de metri și o adâncime de minimum doi metri. Creșterea volumului și vitezei apei ar putea contribui și la reducerea acumulării aluviunilor.

Guvernul avertizează însă că dragarea este îngreunată tocmai de nivelul extrem de redus al apei.

”Problema cea mai mare pentru dragaj în acest moment este nivelul foarte mic al apei, ceea ce produce riscul de blocare a navelor în bancuri de nisip sau de operare cu nave cu pescaj mic care pot opera în regim de apă scăzută, dar cu un randament mai mic. De asemenea, nivelul scăzut al apelor face ca eventualele utilaje disponibile în Constanţa sau în alte zone ale Dunării să nu poate fi mobilizate pe braţul vechi al Dunării”, spune Executivul.

Barje amplasate la Cernavodă pentru devierea curentului

O altă intervenție este deja testată în apropierea podului de la Cernavodă. Acolo au fost amplasate și ancorate barje pe o lungime totală de 200 de metri.

Acestea sunt poziționate perpendicular pe malul stâng al fluviului și trebuie să devieze curentul către șenalul navigabil, priza de apă a centralei și zona Canalului Dunăre–Marea Neagră.

”Testul are rolul de a verifica în teren efectul pe care l-ar produce un epiu permanent de dirijare — o lucrare hidrotehnică din piatră, planificată în aval aproape de canalul spre CNE Cernavodă. Efectele sunt urmărite permanent prin măsurători, iar configuraţia poate fi ajustată sau retrasă oricând — este o intervenţie complet reversibilă. La debitele foarte scăzute de acum, rolul principal al acestei structuri este dirijarea curgerii şi protejarea zonelor dragate împotriva recolmatării — un efect care se construieşte în timp — şi nu ridicarea imediată a nivelului apei”, se menţionează în comunicatul oficial.

Un dig de piatră de aproximativ 150 de metri va fi construit pe Dunăre

Autoritățile pregătesc și construirea unui epiu în aval de podul de la Cernavodă. Este vorba despre un dig scurt din piatră, care va porni de pe malul stâng către mijlocul Dunării și va avea o lungime de aproximativ 150 de metri.

Structura va rămâne vizibilă deasupra apei și are rolul de a direcționa debitul către zona mai adâncă a fluviului.

”Rolul lui este acela de a împinge apa către partea adâncă a fluviului — exact acolo unde se află canalul navigabil, gura Canalului Dunăre–Marea Neagră şi priza de apă a centralei nucleare. În plus, ajută zonele dragate să nu se umple la loc cu nisip şi, în timp, contribuie la formarea unei albii mai adânci şi mai stabile”, explică Guvernul.

Apa din Canalul Dunăre–Marea Neagră ar putea fi pompată către centrală

Există și soluții de rezervă pentru situația în care nivelul Dunării continuă să scadă. În zona canalului de aducțiune către bazinul de stocare al centralei ar putea fi instalat un dig mobil gonflabil sau tubular.

Măsura ar permite conservarea unei cantități de apă necesare centralei. Sistemul ar putea fi completat cu pompe instalate pe barje sau pontoane plutitoare, iar într-o situație critică ar putea fi utilizată inclusiv apa din Canalul Dunăre–Marea Neagră.

”Această soluţie presupune instalarea unui dig mobil gonflabil/tubular. Soluţia ar asigura un nivel mic dar suficient pentru ca răcirea reactoarelor şi depozitelor de material uzat să fie asigurată cu sistemele folosite acum. Amplasarea se execută rapid (maxim 1 zi) şi completate de pompe amplasate pe barjă sau pontoane plutitoare asigură nivelul şi debitul necesar centralei. Amplasarea acestora se va face pe canalul de aducţiune / priză racordat la Dunăre şi în spre est la canalul Dunăre Marea Neagră. În situaţii critice apa din canalul Dunăre Marea Neagră poate fi folosită în tandem cu pompajul pentru a asigura debitul”, mai afirmă Guvernul.

Scenariul extrem: Dunărea ajunge la un nivel de 1,05 metri la Cernavodă

Centrala dispune și de echipamente de rezervă, între care pompe, generatoare de mare putere și instalații pentru răcirea apei. Acestea sunt destinate menținerii răcirii reactoarelor și depozitelor de combustibil uzat inclusiv dacă măsurile aplicate pe Dunăre nu asigură debitul necesar.

Guvernul prezintă inclusiv un scenariu în care nivelul apei în zona Cernavodă ar ajunge la 1,05 metri.

”În acest scenariu, nivelul apei pe Dunăre în zona Cernavodă ar fi de 1,05 m. În acest scenariu răcirea se va face în circuit închis cu aport de apă demineralizată rezultat din echipamentul de tratare al centralei care s-ar alimenta din puţuri subterane completate, dacă e cazul, de apă demineralizată stocată în depozite suplimentare în zona centralei (cisterne auto, pe cale ferată, sau autospeciale de stingere incendiu). CNE Cernavodă asigură echipamentele necesare şi planificarea pentru un astfel de scenariu. Toate instituţiile contribuie la asigurarea de echipamente logistice pentru a menţine răcirea”, arată comunicatul.

Guvernul avertizează că unele intervenții ar putea să nu funcționeze

Măsurile vor fi introduse etapizat în următoarele săptămâni. Comitetul Interministerial Bala – Cernavodă va funcționa timp de 30 de zile și ar urma să prezinte, în jurul datei de 13 septembrie 2026, un raport final care să includă soluțiile tehnice, calendarul lucrărilor și sursele de finanțare.

Executivul subliniază că situația fără precedent a Dunării înseamnă că eficiența intervențiilor nu poate fi garantată.

”Există posibilitatea ca, în condiţiile hidrologice date, unele dintre soluţii – de lucrări de dragaj sau construcţie epiu recomandate şi implementate – să nu genereze efectul dorit — acesta este motivul pentru care fiecare măsură este testată etapizat, măsurată şi, acolo unde este cazul, oprită sau înlocuită, iar soluţiile de rezervă sunt pregătite din timp. Vom continua să informăm periodic asupra nivelurilor înregistrate, a stadiului lucrărilor şi a rezultatelor măsurătorilor”, anunţă Executivul.