Ministerul Mediului pregătește catalogul zonelor prioritare pentru biodiversitate. Ce suprafețe au fost selectate

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) a anunțat lansarea în consultare publică a proiectului de Ordin privind aprobarea Catalogului național al zonelor prioritare pentru biodiversitate. Documentul stabilește suprafețele propuse pentru includere în acest catalog și urmărește îndeplinirea unui obiectiv prevăzut prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), referitor la desemnarea zonelor de protecție strictă.

Păduri rare, rezervații și zone protejate, pe lista Ministerului Mediului

Potrivit ministerului, elaborarea documentului a avut la bază discuții cu reprezentanți ai sectorului agricol, ai Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, fermieri, reprezentanți ai sectorului agroalimentar și administratori ai terenurilor vizate.

„Protejarea patrimoniului natural și respectarea comunităților locale trebuie să meargă împreună. Am discutat cu reprezentanții sectorului agricol, cu Ministerul Agriculturii și cu administratorii terenurilor și am construit o soluție echilibrată. Catalogul include suprafețe care aveau deja un regim ridicat de protecție și păduri ale statului pentru care Romsilva și-a exprimat acordul. În același timp, îndeplinim un jalon important din PNRR și protejăm fondurile europene alocate României”, a declarat ministrul Diana Buzoianu.

Ministerul precizează că soluția propusă are ca obiectiv menținerea unui echilibru între protejarea biodiversității, desfășurarea activităților economice și necesitățile comunităților locale.

Suprafețele incluse în Catalogul național al zonelor prioritare pentru biodiversitate

Conform informațiilor transmise de MMAP, catalogul va include în principal suprafețe care beneficiau deja de un nivel ridicat de protecție. Printre acestea se află zonele de protecție strictă și integrală din parcurile naționale și naturale, precum și zonele strict protejate din Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării.

Lista mai cuprinde rezervații și monumente ale naturii, păduri incluse în Patrimoniul Mondial UNESCO, dar și păduri virgine și cvasivirgine. Aceste categorii de terenuri au deja un regim special de conservare, iar includerea lor în catalog are rolul de a le integra în evidența națională a zonelor prioritare pentru biodiversitate.

La aceste suprafețe se adaugă păduri proprietate publică a statului pentru care Regia Națională a Pădurilor – Romsilva și-a exprimat acordul privind includerea ca zone prioritare pentru biodiversitate.

„Documentul este rezultatul consultărilor cu Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, reprezentanții fermierilor și ai sectorului agroalimentar, precum și cu administratorii terenurilor. Soluția propusă urmărește un echilibru între protejarea biodiversității, activitățile economice și nevoile comunităților locale.

Regimul proprietăților private și activitățile tradiționale

Ministerul Mediului arată că proprietățile private își păstrează regimul juridic actual după includerea unor suprafețe în Catalogul național al zonelor prioritare pentru biodiversitate. În zonele unde este permis managementul activ, legislația continuă să permită activități tradiționale precum pășunatul și cositul, cu respectarea obiectivelor de conservare.

Reprezentanții ministerului precizează că desemnarea acestor zone nu presupune modificarea automată a regimului proprietăților private, iar activitățile desfășurate pe terenurile respective trebuie să respecte regulile stabilite pentru protejarea valorilor naturale.

Proiectul are legătură directă cu Jalonul 34 din PNRR, care vizează desemnarea zonelor de protecție strictă. Potrivit Ministerului Mediului, valoarea maximă a corecției financiare asociate neîndeplinirii acestui jalon poate ajunge la 25,69 milioane de euro.

Denumirea utilizată în legislația națională pentru zonele de protecție

Conceptul european de „zone de protecție strictă” a fost preluat în legislația românească sub denumirea de „zone prioritare pentru biodiversitate”. Ministerul explică faptul că această formulare a fost aleasă pentru diferențierea față de categoria de protecție strictă deja existentă în legislația națională și pentru a permite includerea atât a suprafețelor cu protecție strictă, cât și a celor unde este permis managementul activ.

Documentația aferentă proiectului a primit avizul Comisiei Monumentelor Naturii din cadrul Academiei Române și a fost avizată de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

„Ce suprafețe sunt incluse în Catalog? În principal, suprafețe care beneficiau deja de un regim ridicat de protecție:

•  zone de protecție strictă și integrală din parcurile naționale și naturale;
• zone strict protejate din Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii;
• rezervații și monumente ale naturii;
• păduri incluse în Patrimoniul Mondial #UNESCO;
• păduri virgine și cvasivirgine.

Acestora li se adaugă păduri proprietate publică a statului, pentru care Regia Nationala a Padurilor și-a exprimat acordul pentru includerea ca zone prioritare pentru biodiversitate.

Proprietățile private își păstrează regimul juridic actual

În zonele cu management activ, cadrul legal permite în continuare pășunatul, cositul și celelalte activități tradiționale, cu respectarea obiectivelor de conservare.

Proiectul contribuie la îndeplinirea Jalonului 34 din PNRR, referitor la desemnarea zonelor de protecție strictă. Valoarea maximă a corecției financiare asociate neîndeplinirii acestui jalon ajunge la 25,69 milioane de euro.

Conceptul european de „zone de protecție strictă” este preluat în legislația națională sub denumirea de „zone prioritare pentru biodiversitate”, pentru a-l diferenția de categoria deja existentă în legislația românească și pentru a permite includerea atât a suprafețelor cu protecție strictă, cât și a celor cu management activ.

Documentația a primit avizul Comisiei Monumentelor Naturii din cadrul Academiei Române și a fost avizată de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale” se arată în comunicatul emis de Ministerul Mediului.