Primul ghid oficial pentru administrarea plajelor din România. Ministerul Mediului impune reguli clare

Ministerul Mediului a anunțat publicarea primului ghid privind utilizarea plajelor de pe litoralul românesc. Documentul introduce reguli clare pentru organizarea și amenajarea zonelor de plajă, inclusiv obligativitatea păstrării unei fâșii continue de contact cu apa, care trebuie să rămână liberă de orice tip de amplasamente.

Ghidul menține și limita conform căreia șezlongurile și umbrelele nu pot ocupa mai mult de 70% din suprafața închiriată a plajei. Totodată, sunt prevăzute trasee pietonale clare și accesibile, fără obstacole.

Noile reguli stabilesc și ce tipuri de construcții sau amenajări sunt permise pe litoral. Acestea trebuie să fie temporare, ușor demontabile și realizate fără fundații permanente ori intervenții care ar putea afecta structura naturală a plajei.

Ministerul Mediului publică primul ghid oficial pentru organizarea plajelor de pe litoralul românesc

Reprezentanții Ministerului Mediului au anunțat vineri publicarea Ghidului de ocupare și utilizare a plajelor de pe litoralul românesc, realizat de Ordinul Arhitecților din România. Documentul este primul de acest tip și stabilește reguli unitare privind organizarea spațiului de plajă, accesul public și standardele pentru amenajările de pe litoral.

Potrivit ministerului, ghidul reprezintă prima etapă a unui proces mai amplu de reformare a modului în care sunt administrate plajele din România. În etapele următoare urmează să fie dezvoltate soluții concrete pentru aplicarea regulilor în teren, care vor sta la baza viitoarelor documentații urbanistice și a reglementărilor pentru sezoanele estivale următoare.

Ministrul interimar al Mediului, Diana Buzoianu, a declarat că noul ghid are rolul de a introduce reguli clare într-un domeniu care, până acum, a funcționat fără o organizare coerentă.

”Acest ghid este primul pas prin care punem ordine într-un spaţiu care a funcţionat ani de zile fără reguli coerente. Nu vorbim doar despre estetică, ci despre acces public real, despre echilibru între interesul economic şi protecţia mediului şi despre predictibilitate pentru operatori. În perspectiva noilor contracte de închiriere pe 10 ani, acest document oferă repere clare pentru modul în care vor arăta şi vor funcţiona plajele. Analizăm inclusiv posibilitatea ca aceste principii să devină parte integrantă din contracte, astfel încât regulile să nu mai fie opţionale”, a declarat Diana Buzoianu.

Ministerul Mediului: noul ghid pentru plaje vine după ani de dezvoltare haotică pe litoral

Reprezentanții Ministerului Mediului au explicat că noul ghid pentru utilizarea plajelor apare într-un context în care litoralul românesc a trecut prin schimbări rapide, precum extinderea plajelor prin lucrări de înnisipare, creșterea presiunii turistice și diversificarea activităților economice, fără existența unui cadru unitar de organizare.

Potrivit oficialilor, lipsa unor reguli clare a dus în timp la ocupări neuniforme ale plajelor, dificultăți de acces și degradarea calității spațiului public de pe litoral.

Secretarul de stat din Ministerul Mediului, Elena Tudose, a declarat că documentul propune soluții concrete pentru organizarea eficientă a plajelor și pentru îmbunătățirea modului în care acestea sunt administrate.

”Ghidul pe care îl lansăm astăzi este un instrument practic, construit împreună cu specialiştii, care porneşte de la realitatea din teren şi oferă soluţii concrete pentru organizarea plajelor. Îi încurajăm pe toţi operatorii să îl consulte şi să îl aplice în amenajările pe care le vor realiza în perioada următoare, mai ales în contextul noilor contracte pe termen lung. Urmează etapele a doua şi a treia, în care vom merge în teren, vom lucra direct pe sectoare de litoral, cu randări şi propuneri de organizare care pot sta ulterior la baza documentaţiilor urbanistice. Este un proces etapizat, dar cu o direcţie clară: reguli unitare, adaptate fiecărei zone, şi o creştere reală a calităţii spaţiului litoral”, a afirmat Elena Tudose.

Documentul prevede amenajarea unei zone continue de contact cu apa, care trebuie păstrată liberă de orice tip de amplasamente, pentru a garanta circulația și accesul neîngrădit al tuturor persoanelor care folosesc plaja. Totodată, este menținută regula potrivit căreia șezlongurile și umbrelele nu pot ocupa mai mult de 70% din suprafața închiriată, diferența urmând să rămână destinată plajei libere.

Ghidul mai stabilește obligativitatea unor trasee pietonale clare și neobstrucționate, precum și integrarea acceselor dinspre oraș sau faleză într-un sistem unitar, adaptat specificului fiecărei zone de litoral.

De asemenea, documentul încurajează soluții care să faciliteze accesul tuturor categoriilor de utilizatori, inclusiv persoanelor cu mobilitate redusă, familiilor cu copii și vârstnicilor.

În plus, ghidul introduce reguli clare privind tipurile de construcții și amenajări care pot fi realizate pe plajă.

”Toate intervenţiile trebuie să aibă caracter temporar, să fie demontabile şi reversibile, fără fundaţii permanente sau intervenţii care afectează structura naturală a plajei. Sunt permise doar dotările strict necesare funcţionării – duşuri, cabine, puncte de prim-ajutor, salvamar sau structuri uşoare pentru servicii de plajă. În acelaşi timp, ghidul limitează dezvoltările improprii: sunt descurajate amplasările haotice, ocuparea excesivă a plajei, blocarea perspectivelor către mare şi extinderea liniară continuă a structurilor comerciale”, au mai afirmat reprezentanţii Ministerului Mediului.

Un capitol distinct al ghidului este dedicat calității arhitecturale și materialelor utilizate, fiind formulate recomandări clare în această privință.

Se recomandă utilizarea unor materiale durabile și compatibile cu mediul marin, precum lemnul tratat, metalul sau textilele naturale, fiind descurajate soluțiile improvizate, materialele neconforme sau culorile considerate agresive, care pot afecta coerența vizuală a plajei. Intervențiile ar trebui să fie integrate în peisaj și să contribuie la conturarea unei identități unitare a litoralului.

Documentul introduce, de asemenea, o diferențiere între tipurile de plaje — urbane, naturale sau rurale — pentru a evita aplicarea unor reguli uniforme și pentru a permite adaptarea acestora la specificul fiecărei zone.

Ghidul vizează șapte sectoare reprezentative ale litoralului românesc: Năvodari, Mamaia, Constanța, Eforie Nord, Eforie Sud, Tuzla și Vama Veche.