Programul Rabla primește încă 100 de milioane de lei în 2026. Guvernul a aprobat astăzi, 21 mai, noul buget pentru AFM

Guvernul a aprobat în şedinţa de joi, prin hotărâre, bugetul de venituri şi cheltuieli pentru anul 2026 al Fondului pentru Mediu şi al Administraţiei Fondului pentru Mediu (AFM). Printre măsurile incluse se numără suplimentarea programului Rabla cu încă 100 de milioane de lei faţă de valoarea iniţială propusă de Ministerul Mediului.

Anunţul privind majorarea bugetului pentru programul Rabla a fost făcut miercuri de ministrul interimar al Finanţelor, Alexandru Nazare. Potrivit acestuia, majorarea are ca scop sprijinirea românilor care vor să îşi schimbe maşinile vechi, dar şi susţinerea economiei şi a pieţei auto.

Programul Rabla va continua cu fonduri suplimentare în 2026

Ministrul a precizat că bugetul AFM pentru 2026 include atât finanţarea programelor deja aflate în derulare, cât şi fonduri pentru investiţii publice şi proiecte cu impact direct. Printre acestea se regăsesc programele Rabla Clasic şi Rabla Plus, proiecte pentru panouri fotovoltaice, eficienţă energetică în clădiri, staţii de încărcare pentru vehicule electrice, iluminat public eficient, reciclare, apă, canalizare şi gestionarea deşeurilor.

Alexandru Nazare a explicat într-o postare realizată pe pagina sa de socializare că suplimentarea alocării pentru Rabla a fost decisă deoarece programul are efecte directe pentru populaţie, piaţa auto şi economie. Acesta contribuie la înlocuirea maşinilor vechi, stimulează achiziţiile şi menţine un flux de finanţare predictibil pentru un sector considerat important.

„Programul Rabla continuă în 2026, cu 100 mil. lei în plus, față de valoarea inițială a programului, propusă de Ministerul Mediului. Am majorat bugetul AFM pentru anul acesta, pentru ca mai mulți români să își poată schimba mașinile vechi și să susținem în același timp economia. Am avizat bugetul Administrației Fondului pentru Mediu pentru 2026, cu o alocare în plus de 100 de milioane de lei pentru programul Rabla față de bugetul inițial”, a scris ministrul pe Facebook.

Totodată, ministrul a arătat că bugetul AFM include şi finanţări pentru proiecte preluate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), precum investiţii în infrastructură locală, centre de colectare, insule ecologice digitalizate şi capacităţi de reciclare. Oficialul a descris decizia drept una responsabilă din punct de vedere bugetar, în contextul actual, susţinând că sunt menţinute programele considerate funcţionale şi sunt direcţionate resurse către investiţii cu efecte concrete pentru economie şi populaţie.

„Bugetul AFM acomodează atât programele aflate deja în derulare, cât și finanțări noi pentru investiții publice și proiecte cu impact direct: Rabla Clasic și Rabla Plus, panouri fotovoltaice, eficiență energetică în clădiri, stații de încărcare, iluminat public eficient, reciclare, apă, canalizare și gestionarea deșeurilor. Pentru Rabla, am considerat important să majorăm alocarea. Programul are efect direct pentru oameni, pentru piața auto și pentru economie: susține înlocuirea mașinilor vechi, stimulează achizițiile și menține un flux de finanțare predictibil pentru un sector important.

În același timp, bugetul include finanțări pentru proiecte preluate din PNRR și investiții în infrastructură locală, centre de colectare, insule ecologice digitalizate și capacități de reciclare. Este o decizie de buget responsabilă în contextul actual: menținem şi susținem programele care funcționează, finanțăm investiții concrete și direcționăm resursele acolo unde pot produce efecte concrete în economie şi pentru populație”, a scris ministrul pe Facebook.

Pe agenda şedinţei de Guvern s-a aflat şi un proiect de hotărâre privind completarea articolului 3 din HG nr. 30/2024

Pe agenda şedinţei de Guvern s-a aflat şi un proiect de hotărâre privind completarea articolului 3 din HG nr. 30/2024, referitor la tipurile de informaţii şi formatul actelor de studii care vor fi eliberate absolvenţilor şi personalului didactic din sistemul naţional de învăţământ preuniversitar.

Executivul a aprobat şi proiectul de hotărâre privind declasificarea documentelor elaborate de Ministerul Afacerilor Externe în perioada 1 ianuarie 1990 – 31 decembrie 1992.

În cadrul aceleiaşi şedinţe a fost inclus un memorandum privind scoaterea la concurs a posturilor vacante rezultate după predarea creşelor care urmează să fie recepţionate prin Programul guvernamental de construire a creşelor „Sfânta Ana”. Programul este finanţat prin PNRR, în cadrul componentei 15 – Educaţie, investiţia 1 – Construirea, echiparea şi operaţionalizarea a 110 creşe, precum şi prin Programul naţional de construcţii de interes public sau social.

Un alt memorandum aprobat vizează autorizarea Ministerului Energiei pentru mandatarea reprezentanţilor statului în Adunarea Generală a Acţionarilor Nuclearelectrica, astfel încât aceştia să voteze repartizarea de dividende într-o cotă de 50% din profitul repartizabil aferent exerciţiului financiar din 2025, conform prevederilor O.G. 64/2001.

Guvernul a analizat şi un memorandum privind autorizarea Secretariatului General al Guvernului pentru mandatarea reprezentanţilor statului în Adunarea Generală a Acţionarilor Transgaz. Documentul prevede aprobarea repartizării unei cote de 65% sub formă de dividende din profitul repartizabil aferent anului 2025, după deducerea sumelor stabilite prin actele normative prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 64/2001.

Diana Buzoianu a explicat că aprobarea bugetului AFM permite începerea plăților pentru proiectele transferate de pe PNRR către AFM

La rândul ei, ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a precizat că programul Rabla va beneficia de un buget de 300 de milioane de lei, cu 100 de milioane de lei mai mare decât anul trecut.

Oficialul a explicat că aprobarea bugetului AFM permite începerea plăților pentru proiectele transferate de pe PNRR către AFM, proiecte care au continuat să fie implementate, însă fără posibilitatea efectuării plăților până la adoptarea bugetului.

Potrivit ministrului, este vorba despre proiecte precum insule ecologice, centre de aport voluntar de diferite dimensiuni, proiecte pentru apă și canalizare și alte investiții care aveau deja șantiere deschise. Diana Buzoianu a precizat că aceste proiecte vor putea primi acum finanțarea necesară pentru continuarea lucrărilor.

„Astăzi avem în sfârșit bugetul AFM aprobat, ceea ce înseamnă că automat plățile pentru proiectele care au fost mutate și salvate de pe PNRR pe AFM vor putea să aibă în sfârșit și plățile făcute.

Vorbim de proiecte precum insule ecologice și centre de aport voluntar, mici, mari și cu noi de grajd. Proiectele pe apă-canal, toate aceste proiecte care aveau șantiere deschise, care au continuat să aibă lucrările făcute, dar care nu au putut să aibă plățile realizate pentru că nu era încă aprobat bugetul, în sfârșit vor primi această gură de aer și vom putea să avem inclusiv aceste sute de proiecte”, a declarat ministrul la finalul ședinței de Guvern.

Peste 500 de proiecte mutate de pe PNRR pe AFM vor primi finanțare

Ministrul Mediului a declarat că peste 500 de proiecte mutate de pe PNRR pe AFM vor primi finanțare și ar putea fi finalizate, multe dintre ele chiar în cursul acestui an.

În același timp, Diana Buzoianu a anunțat lansarea unui nou program pentru apă și canalizare, cu un buget de 1,5 miliarde de lei. Potrivit acesteia, programul este necesar atât pentru extinderea serviciilor esențiale către milioane de români, cât și pentru evitarea sancțiunilor europene în cadrul procedurii de infringement.

Ministrul a oferit și detalii suplimentare despre ediția din acest an a programului Rabla pentru persoane fizice. Programul va avea un buget total de 300 de milioane de lei și va păstra valorile voucherelor utilizate și în ediția precedentă.

„Vom lansa un nou call, un nou program Rabla Auto pentru persoane fizice, care va avea un buget de 300 de milioane de lei. Este un buget cu 100 de milioane de lei mai mult decât anul trecut, un buget care va fi împărțit așa cum a fost împărțit și anul trecut ca valoare a voucherelor și un buget care, sperăm noi, să fie folosit mai ales pe criteriul european”, a mai spus ea.

Autoritățile analizează în prezent posibilitatea ca noul program Rabla să fie limitat la automobile produse în UE

Autoritățile analizează în prezent posibilitatea ca noul program Rabla să fie limitat la automobile produse în Uniunea Europeană sau în state care au parteneriate strategice cu UE. Diana Buzoianu a precizat că au fost solicitate puncte de vedere din partea Consiliului Concurenței și a Ministerului Economiei, iar ghidul programului ar putea fi publicat în perioada următoare.

„Propunerea pe care noi o vom face, pe care o propunem către ministere, să vedem dacă este o propunere cu care celelalte ministere sunt de acord, este să avem maşini fabricate sau asamblate în Europa sau în statele care au convenţii pe zona de Marea Mediterană. Deci, practic, aţi menţionat mai devreme, sigur, şi UK, că UK are alte prevederi, alte tratate semnate la nivel de UE.

Valoarea voucherelor va fi identică, condiţiile de aplicare vor fi identice. Ne gândim să vedem dacă vom pune, cel mai probabil, vom pune o condiţie, o limitare pentru motociclete şi mopede, pentru că anul trecut nu au fost şi au reuşit să se încadreze la 30% din buget. Ne bucurăm pentru asta, dar scopul principal şi orientarea proiectului trebuie să meargă către maşini. Deci probabil o să avem o limitare de un procent, probabil 10% din buget, care se va putea duce şi către motociclete şi către mopede”, a declarat Buzoianu.

Potrivit ministrului, dacă aceste criterii vor fi confirmate, programul Rabla ar urma să treacă de la varianta anterioară, deschisă pentru mașini produse oriunde în lume, către o formulă care să susțină mai mult economia europeană.

„Dacă aceste criterii sunt confirmate, vom pune în transparență și un ghid care să facă această trecere de la programul Rabla anterior, care era deschis pentru absolut orice fel de mașină, indiferent de continentul unde era realizată, către mașini care se întorc ca valoare inclusiv în economie”, susține ea.

Diana Buzoianu a anunțat și un program dedicat bateriilor de stocare a energiei

Șefa de la Mediu a anunțat și un program dedicat bateriilor de stocare a energiei, cu un buget de 400 de milioane de lei. Programul are ca obiectiv reducerea presiunii asupra sistemului energetic și utilizarea energiei produse de prosumatori în perioadele de consum ridicat.

De asemenea, AFM pregătește lansarea unui program de împădurire în valoare de 250 de milioane de lei. Proiectul este inspirat din modelul aplicat în Republica Moldova și se va baza pe parteneriate cu primăriile și unitățile administrativ-teritoriale.

Totodată, Diana Buzoianu a anunțat un nou program pentru iluminat public, cu un buget de 700 de milioane de lei. Ministrul a subliniat că aceste fonduri se adaugă programelor deja existente pentru apă-canal, iluminat public și alte investiții care au primit deja finanțare în edițiile anterioare.

Potrivit oficialului, noile sume prevăzute în buget sunt suplimentare față de edițiile precedente și vor susține atât proiectele noi, cât și finalizarea investițiilor deja începute.

„Ne-am uitat la frații noștri de peste Prut, am văzut că putem să preluăm și niște bune practici și vrem să vedem exact dacă în perioada imediat următoare putem lansa și un program similar pentru România.

Vom avea de asemenea și un program nou de iluminat public, de 700 de milioane de lei. Asta se adaugă programului de apă-canal, programului Rabla, programului de iluminat, toate aceste programe noi de care vorbim, sume noi care se adaugă la buget.

Sunt sume suplimentare față de edițiile anterioare, care și ele vor avea banii necesari să fie finanțate și să fie finalizate. Deci avem în continuare bani alocați și pentru edițiile anterioare din programul de iluminat, banii prevăzuți și pentru sistemele de apă-canal, proiectele care erau deja prevăzute, dar acum vorbim despre proiecte noi, call-uri noi, programe noi, suplimentar față de ceea ce există deja și proiecte care deja au primit banii și sunt prevăzuți și în buget”, susține Buzoianu.

Nu în ultimul rând, ministrul Mediului a anunțat introducerea unei premiere în bugetul AFM: o cofinanțare de 10 milioane de lei pentru programele europene LIFE, dedicate proiectelor de biodiversitate. Diana Buzoianu a explicat că fondurile vor fi folosite pentru proiecte pilot, urmând ca autoritățile să decidă ulterior ce inițiative pot fi extinse la scară mai mare.

AFM a anunțat deschiderea unor noi sesiuni de finanțare pentru mai multe programe cu alocări financiare importante

După aprobarea de către Guvern a bugetului instituției pentru acest an, AFM a anunțat deschiderea unor noi sesiuni de finanțare pentru mai multe programe cu alocări financiare importante.

Potrivit Ministerul Mediului, cele mai mari sume sunt direcționate către investiții în infrastructura publică și tranziția verde. Astfel, 1,5 miliarde de lei vor fi alocate pentru extinderea și modernizarea sistemelor de apă și canalizare, cu scopul creșterii accesului populației la servicii publice moderne și eficiente.

În paralel, programul Rabla destinat persoanelor fizice va beneficia de un buget de 300 de milioane de lei. Fondurile sunt destinate susținerii reînnoirii parcului auto național prin achiziția de vehicule mai eficiente și mai puțin poluante, inclusiv mașini electrice și hibride.

Printre principalele noutăți incluse în bugetul AFM pentru 2026 se află lansarea unui program dedicat bateriilor pentru prosumatori și stocării energiei, finanțat cu 400 de milioane de lei. Investiția are ca obiectiv integrarea eficientă a energiei regenerabile în sistemul energetic național și dezvoltarea unei infrastructuri energetice moderne și reziliente.

Tot în categoria programelor noi se regăsește și programul pentru împăduriri, care beneficiază de o alocare de 250 de milioane de lei. Acesta este destinat reconversiei terenurilor degradate, extinderii suprafețelor împădurite și reducerii riscului de deșertificare.

Pentru modernizarea sistemelor de iluminat public stradal eficiente energetic au fost alocate 700 de milioane de lei. Investițiile ar urma să contribuie la reducerea consumului de energie, a costurilor suportate de administrațiile locale și a emisiilor de gaze cu efect de seră.

Ministerul Mediului a oferit și detalii despre proiectele preluate din PNRR și continuate prin AFM. Finanțările vizează în principal dezvoltarea infrastructurii necesare economiei circulare și gestionării moderne a deșeurilor.

În acest sens, pentru insulele ecologice digitalizate au fost alocate 160 de milioane de lei. Alte 177,5 milioane de lei sunt prevăzute pentru centrele de colectare cu aport voluntar, iar 98 de milioane de lei vor merge către centrele integrate de colectare separată destinate aglomerărilor urbane.

În domeniul gestionării deșeurilor agricole continuă și investițiile pentru infrastructura de gestionare a gunoiului de grajd, pentru care sunt prevăzute fonduri în valoare de 183 de milioane de lei.

Potrivit oficialilor din cadrul Ministerului Mediului, bugetul aferent Fondului pentru Mediu include credite de angajament în valoare de 4 miliarde de lei și credite bugetare de 2,4 miliarde de lei. În ceea ce privește schema GES, sunt prevăzute credite de angajament de 3,1 miliarde de lei și credite bugetare de 3,6 miliarde de lei.