Deficitul bugetar al României a scăzut la 2% din PIB în primele șase luni din 2026. Datele Ministerului Finanțelor

Execuția bugetului general consolidat la 30 iunie 2026 s-a încheiat cu un deficit de 2% din Produsul Intern Brut, potrivit datelor prezentate de Ministerul Finanțelor. Nivelul este mai mic cu 1,65 puncte procentuale față de deficitul de 3,64% din PIB înregistrat în primele șase luni ale anului 2025.

Ministerul Finanțelor anunță o scădere importantă a deficitului bugetar: 2% din PIB după primul semestru

În valoare nominală, deficitul bugetar a fost de 41,03 miliarde lei, în scădere cu aproape 28,8 miliarde lei comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, când s-a situat la 69,80 miliarde lei. Ministerul Finanțelor precizează că evoluția reflectă continuarea procesului de consolidare fiscal-bugetară.

„Execuţia bugetară la şase luni este un puternic semnal de seriozitate al României în evaluările care urmează din partea Fitch şi Moody’s. Reducerea deficitului la 2% din PIB demonstrează că planul de consolidare fiscală produce rezultate şi că ne respectăm angajamentele. Dar nu avem motive de relaxare: menţinerea calificativului de investiţii depinde de continuarea acestei direcţii, de finalizarea PNRR şi de stabilitatea politică. Credibilitatea se construieşte prin rezultate şi se păstrează prin consecvenţă. România nu îşi permite niciun pas înapoi în această perioadă”, a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.

Veniturile bugetare au crescut cu peste 10% în prima jumătate a anului

Veniturile totale ale bugetului general consolidat au ajuns la 342,52 miliarde lei în primele șase luni din 2026, în creștere cu 10,3% față de perioada similară din 2025. Ca pondere în PIB, veniturile au avansat cu 0,46 puncte procentuale, evoluție susținută de veniturile fiscale și de atragerea fondurilor europene.

Încasările din impozitul pe salarii și venit au însumat 33,71 miliarde lei, cu 11,1% mai mult față de anul anterior. Creșterea a fost influențată de majorarea veniturilor din impozitul pe dividende, care au avansat cu 29,9%, pe fondul unor distribuiri concentrate în luna decembrie 2025, ca urmare a modificărilor legislative privind impozitarea acestora.

Totodată, încasările aferente Declarației unice au crescut cu 21%. Veniturile din impozitul pe salarii au avut o creștere de 5,8%, peste dinamica fondului de salarii din economie, de 3,1%, influența provenind și din eliminarea facilităților fiscale acordate angajaților din construcții, agricultură, industria alimentară și IT.

Contribuțiile de asigurări au totalizat 110,86 miliarde lei, cu 7,1% mai mult decât în perioada similară din 2025. Evoluția a fost determinată de extinderea bazei de impozitare reglementate prin Legea nr.141/2025 și de încasările aferente Declarației unice.

Încasările din impozitul pe profit au ajuns la 18,97 miliarde lei, în creștere cu 10,1%. Avansul a fost susținut de veniturile provenite de la agenții economici, care au crescut cu 12,5% față de anul anterior, influențate de plățile realizate în luna iunie pentru definitivarea impozitului aferent anului 2025.

TVA și fondurile europene au susținut creșterea veniturilor

Încasările nete din TVA au fost de 74,14 miliarde lei, cu 25,1% mai mari comparativ cu anul 2025. Ministerul Finanțelor arată că această evoluție a fost influențată de creșterea încasărilor brute din TVA, cu 21,6% anual, pe fondul modificării cotelor de TVA prevăzute de Legea nr. 141/2025.

Restituirile de TVA au ajuns la 18 miliarde lei, față de 16,41 miliarde lei în intervalul ianuarie-iunie 2025, ceea ce reprezintă o creștere de 9,7%. Ministerul Finanțelor precizează că măsura a urmărit menținerea restituirii la timp a sumelor datorate către mediul de afaceri.

Veniturile din accize au însumat 23,25 miliarde lei, în creștere cu 5,9% față de anul precedent. Cea mai importantă contribuție a venit din accizele pentru produsele energetice, care au crescut cu 13,9%.

Veniturile nefiscale au fost de 24,13 miliarde lei, în scădere cu 15,9%, diminuare influențată parțial de efectul de bază generat de încasările suplimentare din perioada similară a anului 2025, inclusiv veniturile din ajutoare de stat recuperate în valoare de 1,6 miliarde lei. Sumele rambursate de Uniunea Europeană pentru plățile efectuate și donațiile au totalizat 30,29 miliarde lei, în creștere cu 20,8% față de 2025.

„Un semnal extrem de important pentru economia reală este creşterea rambursărilor nete de TVA la 18 miliarde de lei. Această creştere a restituirilor este un sprijin direct acordat mediului de afaceri, injectăm lichiditate imediată în companiile româneşti, eliminăm blocajele din lanţurile comerciale şi le oferim antreprenorilor predictibilitatea de care au nevoie”, a adăugat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.

Cheltuielile publice au scăzut ca pondere în PIB, iar investițiile au crescut

Cheltuielile totale ale bugetului general consolidat au fost de 383,55 miliarde lei în primele șase luni din 2026, în ușoară creștere, cu 0,8%, față de perioada similară a anului trecut. Ca pondere în PIB, acestea au scăzut de la 19,85% la 18,66%, reprezentând o reducere de 1,19 puncte procentuale.

Ajustarea cheltuielilor s-a concentrat pe reducerea presiunilor asupra cheltuielilor curente ale statului, în timp ce investițiile publice și absorbția fondurilor europene prin PNRR și Cadrul Financiar Multianual au fost menținute.

Cheltuielile de personal au fost de 82,11 miliarde lei, cu 3,3 miliarde lei mai puțin decât în primele șase luni din 2025. Ponderea acestora în PIB a scăzut de la 4,5% la 4%, ca urmare a limitării sporurilor și a măsurilor de temperare salarială aplicate în perioada 2025-2026.

Cheltuielile pentru bunuri și servicii au ajuns la 49,42 miliarde lei, în creștere cu 8,6%, evoluție determinată în principal de plățile mai mari din domeniul sănătății. Cheltuielile cu dobânzile s-au ridicat la 29,37 miliarde lei, cu 4,14 miliarde lei peste nivelul din perioada similară a anului trecut.

Cheltuielile pentru asistență socială au însumat 126 miliarde lei, în scădere cu 0,5% față de primul semestru din 2025, având în vedere măsurile adoptate prin Legea nr.141/2025. În această categorie au fost incluse și compensările suportate de bugetul de stat pentru consumul de energie electrică și gaze naturale al populației, în valoare de 104,30 milioane lei.

Investițiile finanțate european au avut un ritm mai accelerat

Cheltuielile cu subvențiile au fost de 6,7 miliarde lei și au vizat în principal transportul de călători, sprijinirea producătorilor agricoli și schema de compensare pentru energie destinată consumatorilor noncasnici, în valoare de 190,79 milioane lei.

Alte cheltuieli au însumat 6,82 miliarde lei, în scădere cu 2,19 miliarde lei față de anul anterior. Acestea au inclus burse pentru elevi și studenți, susținerea cultelor, despăgubiri civile și titlurile de plată emise de ANRP.

Cheltuielile pentru proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile au ajuns la 37,17 miliarde lei și au acoperit proiecte din perioadele financiare 2014-2020 și 2021-2027, subvenții agricole, Fondul pentru Modernizare și proiecte din PNRR.

Investițiile, cheltuielile de capital și programele de dezvoltare au crescut de la 50,44 miliarde lei la 59,96 miliarde lei, avansul fiind de 9,52 miliarde lei. Din această sumă, 70,94% reprezintă investiții finanțate direct din fonduri europene nerambursabile și componenta de împrumut a PNRR.

Plățile pentru proiectele finanțate prin fonduri externe nerambursabile, cadrul financiar 2021-2027 și PNRR, inclusiv granturi și împrumuturi, au fost cu 15,32 miliarde lei mai mari față de primele șase luni din 2025, ceea ce reprezintă o creștere de 56,32%.

Ministerul Finanțelor precizează că această evoluție a finanțării europene a compensat reducerea investițiilor realizate din surse naționale, diminuare determinată de efectul de bază generat de plățile excepționale efectuate la începutul anului 2025 pentru programe naționale, recapitalizarea Companiei Naționale Carpatica Feroviar S.A. și anumite plăți din domeniul apărării.