Pensiile, lovite de scumpiri. Adrian Negrescu arată cât s-a prăbușit puterea de cumpărare: O pierdere reală de aproximativ un sfert

Puterea de cumpărare a pensionarilor s-a diminuat semnificativ în ultimii ani, pe fondul inflației ridicate și al lipsei indexării pensiilor. Analistul economic Adrian Negrescu atrage atenția că, deși valoarea nominală a pensiilor a rămas neschimbată pentru mulți beneficiari în ultimii ani, scumpirile succesive au redus considerabil ceea ce aceștia își pot permite să cumpere. În opinia sa, pensionarii sunt printre cele mai afectate categorii sociale, deoarece cheltuielile lor sunt concentrate tocmai pe produsele și serviciile care s-au scumpit cel mai mult.

Adrian Negrescu: puterea de cumpărare a unei pensii de 3.000 de lei s-a redus puternic

Într-o analiză publicată pe rețelele sociale, Adrian Negrescu explică modul în care inflația a afectat valoarea reală a pensiilor în ultimii ani.

„Ca să înțelegem cât valorează astăzi o pensie de 3.000 de lei, trebuie să o raportăm în primul rând la inflație. Dacă însumăm inflația din ultimii 5 ani, rezultă că prețurile din România au crescut cumulat cu aproximativ 50-55%. Practic, o pensie care valora 3.000 de lei acum cinci ani, dacă ar fi rămas nemodificată tot acest timp, ar avea astăzi puterea de cumpărare a doar aproximativ 1.950-2.000 de lei din 2021. Sau, privit invers: pentru a cumpăra astăzi ce cumpărai cu 3.000 de lei în 2021, ai avea nevoie de o pensie de aproape 4.600-4.700 de lei.”

Analistul subliniază că deteriorarea puterii de cumpărare poate fi observată și pe o perioadă mai scurtă.

„Chiar și pe un orizont mai scurt, de trei ani (2023-2025), cumularea inflației depășește 27-28%. Cu alte cuvinte, o pensie de 3.000 de lei de astăzi cumpără cam cât cumpărau 2.340-2.350 de lei acum trei ani — o pierdere reală de aproximativ un sfert din puterea de cumpărare, în doar 36 de luni.”

Ultima majorare importantă a pensiilor a avut loc în 2024

Adrian Negrescu amintește că ultima creștere consistentă a pensiilor s-a produs în urmă cu aproape doi ani, odată cu indexarea și recalcularea prevăzute de noua legislație.

„Ultima indexare reală a pensiilor a avut loc la 1 ianuarie 2024, când pensiile au fost majorate prin indexarea de 13,8%, la care s-a adăugat recalcularea pensiilor, care a dus la o creștere medie de aproximativ 20% pentru cei aproximativ 3 milioane de pensionari vizați de noua formulă de calcul.

De atunci însă, mecanismul de indexare a fost înghețat. Pensiile nu au fost indexate nici în 2025, nici în 2026, din cauza deficitului bugetar și este posibil să nu crească nici în 2027.

Practic, timp de aproape trei ani, o pensie de 3.000 de lei a rămas exact aceeași sumă nominală, în timp ce prețurile au continuat să crească — inclusiv sub impulsul direct al propriilor măsuri fiscale ale guvernului.”

Pensionarii resimt mai puternic scumpirile decât media populației

Potrivit analistului economic, inflația oficială nu reflectă în totalitate presiunea financiară suportată de pensionari, deoarece structura cheltuielilor acestora este diferită de cea a populației în ansamblu.

„E important de spus că inflația oficială — cea raportată lunar de INS — este o medie calculată pe coșul de consum al întregii populații. Problema este că structura de cheltuieli a unui pensionar este complet diferită de media populației: vârstnicii consumă disproporționat mai multă energie și utilități, medicamente și servicii medicale, alimente de bază și cheltuieli de locuire — exact categoriile care au avut creșteri de preț peste medie.”

Negrescu oferă și exemplul facturilor la energie electrică, despre care spune că au crescut semnificativ într-un interval relativ scurt.

„Cel mai clar exemplu este energia electrică. Dacă în urmă cu un an o factură medie era de aproximativ 200 de lei, astăzi ea depășește 300 de lei — o creștere de peste 50% resimțită direct de gospodăriile mici, tipice pentru pensionari. La această presiune se adaugă medicamentele, unde mulți vârstnici ajung să cumpere doar jumătate din rețeta prescrisă de medic.”

Aproape 2,7 milioane de pensionari sunt afectați de creșterea costului vieții

În finalul analizei sale, Adrian Negrescu afirmă că efectele inflației sunt resimțite în special de pensionarii cu venituri reduse, pentru care fiecare scumpire înseamnă o diminuare directă a nivelului de trai.

„Nu întâmplător, pentru cei aproximativ 2,7 milioane de români care trăiesc cu pensii sub 2.700 de lei, creșterea prețurilor înseamnă o reducere directă, imediată, a nivelului de trai — o categorie în care pensia de 3.000 de lei din exemplul nostru se află chiar la limita superioară.”