Salariile românilor pierd lupta cu inflația. Venitul mediu net a scăzut cu 159 de lei. Adrian Negrescu: „Calea directă către o sărăcire a majorității populației”

Salariul mediu net din România a înregistrat o nouă scădere în luna mai, iar creșterea veniturilor din ultimul an nu a fost suficientă pentru a acoperi avansul prețurilor. Datele oficiale indică o deteriorare a puterii de cumpărare, în condițiile în care salariile au rămas în urma inflației. Analistul economic Adrian Negrescu avertizează că situația s-ar putea menține și în următoarele 12 luni, pe fondul problemelor din economie, al creșterii taxelor și al blocajelor financiare cu care se confruntă companiile.

Salariul mediu net a coborât la 5.684 de lei

Câștigul salarial mediu net a ajuns în luna mai la 5.684 de lei, în scădere cu 159 de lei, respectiv 2,7%, comparativ cu luna aprilie, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS).

În același timp, salariul mediu brut a fost de 9.483 de lei, cu 257 de lei, adică 2,6%, sub nivelul înregistrat în luna precedentă.

Raportat la luna mai 2025, câștigul salarial mediu net a crescut nominal cu 3,2%. Evoluția prețurilor a anulat însă acest avans. Indicele câștigului salarial real s-a situat la 93,1%, ceea ce arată că veniturile angajaților au pierdut teren în raport cu inflația.

Practic, chiar dacă salariile sunt mai mari în lei față de anul trecut, banii permit cumpărarea unei cantități mai mici de bunuri și servicii.

De ce au scăzut salariile în luna mai

Reducerea câștigurilor salariale a fost influențată de factori specifici perioadei, arată datele statistice. În numeroase activități economice nu au mai fost acordate primele ocazionale, trimestriale sau anuale, bonusurile pentru performanțe și sumele oferite în perioada sărbătorilor de Paște.

La acestea s-au adăugat diminuarea unor drepturi în natură, a ajutoarelor bănești și a sumelor distribuite angajaților din profitul net sau din alte fonduri.

În anumite sectoare, salariile mai mici au fost asociate direct cu activitatea companiilor. Nerealizarea producției planificate, încasările mai reduse și evoluția contractelor sau proiectelor aflate în derulare au pus presiune pe veniturile angajaților.

Scădere de aproape 30% a salariilor într-un sector

Cele mai puternice reduceri ale câștigului salarial mediu net au fost consemnate în activitățile de asigurări, reasigurări și ale fondurilor de pensii. În acest sector, media veniturilor nete a coborât cu 29,8% față de luna precedentă.

Scăderi cuprinse între 10% și 20% au fost raportate în extracția petrolului brut și a gazelor naturale, activitățile de închiriere și leasing, fabricarea autovehiculelor, telecomunicații, industria tutunului și industria farmaceutică.

Pe lista domeniilor cu reduceri importante se află și fabricarea produselor de cocserie și a produselor rezultate din prelucrarea țițeiului.

Există însă și sectoare în care salariile au crescut. Cel mai important avans, de 22,4%, a fost înregistrat în extracția minereurilor metalifere.

Majorări ale câștigurilor au mai fost raportate în fabricarea de mașini și echipamente, producția de calculatoare și produse electronice și optice, precum și în transporturile aeriene. Evoluțiile au fost influențate, în unele cazuri, de acordarea unor premii sau de creșterea încasărilor companiilor.

Salariile bugetarilor. Unde au crescut veniturile

În sectorul bugetar, evoluția salariilor a fost diferită de la un domeniu la altul.

Câștigul salarial mediu net din învățământ a crescut cu 2,4% față de luna precedentă, în timp ce în administrația publică avansul a fost de 0,5%.

În sănătate și asistență socială, venitul salarial mediu net s-a redus cu 0,5%.

Adrian Negrescu: „Datele confirmă căderea semnificativă a puterii de cumpărare”

Analistul economic Adrian Negrescu consideră că cifrele oficiale confirmă deteriorarea nivelului de trai. Creșterile nominale ale salariilor nu au reușit să compenseze inflația, iar situația este cu atât mai dificilă pentru românii cu venituri aflate sub media națională.

„Datele statistice vin să confirme căderea semnificativă a puterii de cumpărare a populației. Creșterile salariale, situându-se sub nivelul inflației, reprezintă calea directă către o sărăcire a majorității populației, în condițiile în care peste 50%, mai mult de jumătate din populația României, nu câștigă mai mult de 3.500-4.000 de lei net pe lună. Ceea ce vedem în datele Institutului Național de Statistică reprezintă o medie a câștigurilor salariale, formată din cele mai mari salarii și cele mai mici salarii. Dar, din păcate, mediana arată că nivelul salarial în România este încă unul foarte scăzut, raportat la inflația uriașă, de trei ori peste media europeană”, a declarat Adrian Negrescu pentru Digi24.ro.

IT-ul și sectorul energetic rămân în topul salariilor

Cele mai mari câștiguri salariale medii nete au continuat să fie înregistrate în activitățile de programare și consultanță în tehnologia informației. Angajații din acest domeniu au avut un salariu mediu net de 13.150 de lei.

Pe poziția următoare se află extracția petrolului brut și a gazelor naturale, cu un câștig salarial mediu net de 12.405 lei.

La polul opus se găsesc pescuitul și acvacultura, unde salariul mediu net a fost de 2.863 de lei. În categoria altor activități de servicii, media veniturilor nete s-a situat la 2.895 de lei.

Diferențele uriașe dintre salariile plătite în economia românească sunt legate, potrivit analistului economic, de capacitatea financiară, profitabilitatea și predictibilitatea afacerilor din fiecare sector.

„Aceste diferențe sunt cauzate de puterea financiară diferită a sectoarelor economice. Sectorul de petrol și gaze întotdeauna a avut o putere financiară ridicată și a plătit salarii mari, în condițiile în care rata de profitabilitate este foarte mare, iar vânzările sunt esențiale și predictibile într-o economie care depinde de gaze, de carburanți, de tot ceea ce înseamnă resurse energetice. În HoReCa, în construcții, în sectoarele în care vânzările au scăzut și nu sunt atât de predictibile, din punct de vedere economic, bineînțeles că și salariile sunt mai mici, având în vedere scăderea uriașă a marjelor de profit, mai ales din sectorul restaurantelor, al serviciilor și chiar din sectorul construcțiilor, în ultimul an. (…) Cele mai vulnerabile sectoare în momentul de față sunt HoReCa, serviciile și zona de producție manufacturieră, acolo unde scăderea vânzărilor, a fluxurilor operaționale și accentuarea blocajului financiar fac ca volatilitatea să fie una ridicată. Altfel spus, firmele cad ca muștele de la o lună la alta, pe fondul problemelor și provocărilor financiare”, a explicat Negrescu.

Avertisment pentru următoarele 12 luni. Salariile ar putea rămâne sub inflație

Perspectivele pentru angajații români rămân complicate, în contextul încetinirii activității economice și al presiunilor financiare suportate de companii.

Adrian Negrescu consideră că firmele sunt concentrate în primul rând pe menținerea activității, iar majorările salariale riscă să rămână în plan secund.

„Mi-e teamă că evoluția salariilor va fi în continuare puternic afectată de dinamica economiei. (…) Acest «Ice Age» economic prin care trecem în momentul de față, cu înghețarea investițiilor, cu înghețarea creditării, cu înghețarea salariilor românilor, va defini, din punctul meu de vedere, și puterea de cumpărare a populației în orizontul următorilor doi ani. Nu văd la orizont, în perspectiva următoarelor 12 luni, posibilitatea ca salariul mediu pe economie să depășească inflația din punctul de vedere al avansului statistic, în condițiile în care mare parte din economie este vulnerabilă, este afectată de scăderea vânzărilor, de creșterea taxelor și, în general, de acest mediu economic extrem de volatil, în care cheltuielile salariale și creșterea salariilor cred că rămân unele dintre ultimele preocupări ale antreprenorilor, focusați, în primul rând, pe salvarea businessului și nu neapărat pe extinderea acestuia”, a concluzionat Adrian Negrescu pentru Digi24.ro.