Avertisment pentru cursul valutar. BNR poate interveni chiar dacă inflația încetinește

Inflația a continuat să scadă ușor în România în luna iunie 2026, însă analiștii BCR avertizează că următoarele decizii ale Băncii Naționale ar putea fi influențate mai degrabă de evoluția cursului valutar decât de ritmul scumpirilor. Instituția este așteptată să mențină dobânda-cheie la nivelul actual, dar nu exclude adoptarea unor măsuri suplimentare pentru susținerea leului. În acest context, evoluția pieței valutare ar putea deveni principalul factor urmărit de banca centrală în perioada următoare.

Cursul valutar ar putea influența următoarele decizii ale BNR

Cursul valutar ar putea cântări mai mult decât inflația în următoarele decizii de politică monetară, potrivit unei analize realizate de economiștii BCR, care consideră puțin probabilă o majorare a dobânzii-cheie în actualul context economic.

Scenariul principal al analiștilor indică păstrarea ratei dobânzii de politică monetară la 6,50%, în condițiile în care economia continuă să încetinească, iar diferența dintre nivelul actual al activității economice și potențialul acesteia rămâne negativă.

Specialiștii atrag însă atenția că banca centrală are la dispoziție și alte instrumente prin care poate interveni, fără să modifice oficial dobânda de referință. Una dintre variante ar fi restrângerea lichidității din sistemul bancar prin organizarea unor licitații pentru atragerea depozitelor instituțiilor de credit, ceea ce ar reduce cantitatea de lei disponibilă în piață și ar împinge în sus dobânzile efective.

„Acesta nu este scenariul nostru de bază și ar reflecta mai degrabă preocupări legate de cursul de schimb decât presiuni inflaționiste reînnoite”, arată analiza BCR.

În practică, o asemenea măsură ar permite BNR să limiteze presiunile asupra leului prin diminuarea lichidității, fără a recurge la o creștere oficială a dobânzii-cheie.

Inflația a coborât în iunie, iar prețurile alimentelor au tras indicele în jos

Datele publicate pentru luna iunie indică o ușoară temperare a inflației, evoluție care a depășit estimările formulate anterior de analiști și consensul pieței.

Rata anuală a inflației a scăzut la 10,42%, după nivelul de 10,85% înregistrat în luna mai. Rezultatul s-a situat sub estimarea BCR și ușor sub mediana prognozelor din sondajul Bloomberg, care anticipa o valoare de 10,5%.

Comparativ cu luna precedentă, indicele prețurilor de consum a crescut cu numai 0,06%. În același timp, alimentele s-au ieftinit, în medie, cu 0,44%, pe fondul reducerii prețurilor la legume și fructe. Produsele nealimentare au consemnat o creștere de 0,19%, iar serviciile s-au scumpit cu 0,49%.

Analiștii BCR explică faptul că abaterea față de estimările inițiale a fost determinată în principal de evoluția mai favorabilă decât se anticipa a prețurilor la fructe și legume.

Această evoluție este în linie cu observațiile făcute anterior de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, care declara:

„Plouă în mai, ai mălai!”. Ploile din luna mai au contribuit la o producție agricolă mai bună și, implicit, la temperarea prețurilor unor produse alimentare.

BCR estimează că inflația va continua să încetinească în a doua parte a anului

Economiștii BCR apreciază că luna mai ar fi reprezentat punctul maxim al inflației din acest an și anticipează o reducere mai accentuată a ritmului anual de creștere a prețurilor începând din luna iulie.

Potrivit analizei, efectele statistice favorabile rezultate din comparația cu perioada similară din 2025 ar urma să contribuie la accelerarea procesului de dezinflație.

„Datele din această lună susțin opinia noastră conform căreia luna mai a marcat vârful ratei anuale a inflației pentru 2026, o decelerare bruscă urmând să înceapă probabil în iulie, pe fondul unor efecte de bază statistice favorabile. Acest lucru depinde, desigur, de absența oricăror alte șocuri semnificative neprevăzute”, arată analiza.

În aceste condiții, BCR estimează că inflația anuală va ajunge la 5,9% până la sfârșitul anului 2026. Scăderea ar urma să fie susținută și de efectul de bază generat de liberalizarea prețurilor la energia electrică și de majorările unor taxe indirecte aplicate în anul precedent.

Totuși, economiștii avertizează că unul dintre riscurile importante rămâne evoluția cotațiilor internaționale ale combustibililor, care ar putea influența din nou dinamica prețurilor.

Serviciile rămân principalul motor al scumpirilor din economie

Deși rata generală a inflației a început să coboare, structura indicatorilor arată că presiunile asupra prețurilor nu au dispărut.

Serviciile continuă să înregistreze cele mai ridicate ritmuri de scumpire, cu o creștere anuală de 13,67%, în timp ce mărfurile nealimentare au avansat cu 12,29%. În cazul alimentelor, ritmul anual al scumpirilor s-a redus la 5,75%.

În același timp, inflația CORE2 ajustată, indicator monitorizat atent de BNR pentru evaluarea presiunilor inflaționiste interne, a coborât la 8,3%, față de 8,5% în luna precedentă.

Inflația de bază pentru alimente s-a redus la 7,3%, marcând a șasea lună consecutivă de încetinire, iar în cazul produselor nealimentare indicatorul a ajuns la 5%. În schimb, serviciile au rămas la un nivel ridicat, cu o rată anuală de 13,3%.

Pe baza acestor evoluții, economiștii BCR estimează că inflația de bază ar putea încheia anul 2026 la aproximativ 5,6%.

Lunile iulie și august vor arăta dacă trendul de dezinflație se confirmă

Datele statistice care vor fi publicate în lunile iulie și august vor avea o importanță deosebită pentru evaluarea direcției economiei și a viitoarelor decizii ale BNR.

Aceste rezultate vor indica dacă încetinirea inflației reprezintă începutul unei tendințe solide sau doar un episod temporar, influențat de factori sezonieri și statistici. Tot în această perioadă vor deveni mai vizibile efectele modificărilor fiscale și ale ajustărilor de prețuri din economie.

Dacă ritmul inflației va continua să scadă, presiunea pentru majorarea dobânzii-cheie va rămâne redusă. În schimb, o depreciere accentuată a leului ar putea determina banca centrală să recurgă la măsuri de control mai strict al lichidității din piață.

În acest context, evoluția cursului valutar ar putea deveni principalul indicator urmărit de BNR înainte de adoptarea următoarelor decizii de politică monetară, chiar dacă inflația își continuă traiectoria descendentă.