România nu își mai permite taxe mai mari. Economistul Cristian Păun: „Inflația este semnul unui dezechilibru macroeconomic major”

Rata anuală a inflației a coborât ușor în luna iunie, însă România continuă să se confrunte cu una dintre cele mai ridicate creșteri de prețuri din Uniunea Europeană. Profesorul de economie Cristian Păun consideră că reducerea este insuficientă pentru a schimba imaginea de ansamblu și avertizează că dezechilibrele din economie continuă să alimenteze inflația. În opinia sa, soluția pentru reducerea deficitului bugetar nu este majorarea taxelor, ci accelerarea reformelor structurale și diminuarea cheltuielilor publice.

România rămâne cu o inflație de peste 10%

Institutul Național de Statistică a anunțat că rata anuală a inflației a scăzut în iunie la 10,42%, față de 10,85% în luna mai. Chiar dacă evoluția este una pozitivă, România înregistrează pentru a treia lună consecutiv o inflație de peste 10%, ceea ce menține presiunea asupra costului vieții și asupra economiei.

Potrivit datelor INS, prețurile de consum au crescut cu 0,06% față de luna precedentă, iar inflația acumulată de la începutul anului a ajuns la 3,77%.

Comparativ cu iunie 2025, serviciile continuă să înregistreze cele mai mari majorări de preț, de 13,67%, urmate de mărfurile nealimentare, cu 12,29%, și de produsele alimentare, care s-au scumpit cu 5,75%.

În același timp, rata medie a modificării prețurilor de consum în ultimele 12 luni a fost de 9,8%, iar inflația calculată după indicele armonizat al prețurilor de consum (IAPC), utilizat la nivelul Uniunii Europene, s-a situat la 9,2%.

Cristian Păun: „Inflația este semnul unui dezechilibru macroeconomic major”

Profesorul de economie Cristian Păun afirmă că nivelul actual al inflației arată că problemele economiei românești nu au fost rezolvate, iar reducerea din iunie reprezintă doar o ușoară ameliorare.

În opinia sa, deficitul bugetar continuă să alimenteze presiunile inflaționiste, la fel ca evoluția prețurilor din sectoarele unde statul are un rol determinant.

„Arată clar o situație de dezechilibru. Inflația întotdeauna este semnul unui dezechilibru macroeconomic major. Cu siguranță problema deficitului presează această inflație în continuare. Cu siguranță avem probleme cu prețurile reglementate și aici mă refer la tot ce înseamnă energie, carburanți și acolo unde statul are un rol fundamental, prin taxare sau chiar prin companiile sale de stat, să influențeze acest preț semnificativ”, a declarat Cristian Păun la Digi24.

Economistul explică faptul că inflația nu este doar rezultatul evoluției pieței, ci și al dezechilibrelor acumulate în finanțele publice și al intervenției statului în anumite domenii economice.

„Ferească Sfântul să ne vină vreo idee să mai creștem vreo taxă”

Cristian Păun consideră că o eventuală majorare a taxelor ar accentua presiunile asupra prețurilor și ar îngreuna și mai mult situația economiei.

Profesorul de economie susține că reducerea deficitului bugetar trebuie realizată exclusiv prin reforme și prin diminuarea cheltuielilor statului.

„Este fenomenul cel mai complicat în momentul de față în România. Avem o inflație de două cifre. Ferească Sfântul să ne vină vreo idee în momentul acesta să mai creștem vreo taxă. Și cred că echilibrarea bugetului ar trebui să o facem exclusiv prin reforme, exclusiv prin ajustări structurale importante. Adică trebuie să continuăm și mai implicat, și mai concentrat tot ceea ce înseamnă partea aceasta de reformă. N-am văzut încă nimic concret pe partea de reformă administrativ-teritorială. Reforma în companiile de stat trenează. Trebuie făcute foarte multe lucruri ca acele cheltuieli ale statului să scadă sustenabil, rezilient, să nu fie o scădere doar de un trimestru”, a mai spus profesorul de economie.

Potrivit acestuia, reducerea cheltuielilor publice trebuie să fie una permanentă și bazată pe restructurarea aparatului administrativ, nu pe măsuri temporare.

Profesorul estimează că inflația va coborî sub 10%

Deși avertizează că economia traversează în continuare o perioadă dificilă, Cristian Păun consideră că există șanse ca rata anuală a inflației să scadă sub pragul de 10% în următoarele luni.

Economistul explică faptul că această evoluție va fi influențată în principal de efectul de bază creat de majorarea TVA din anul trecut.

„Vom vedea o reducere a presiunii pe inflație în perioada următoare. Cel puțin în următoarele două luni o să se reducă semnificativ acel efect de bază generat de creșterea TVA-ului anul trecut, în luna august. Probabil că inflația în august-septembrie va fi ceva mai mică, inflația anuală. Va scădea sub două cifre. O să mai avem o scădere undeva în ianuarie, anul viitor, pe fondul eliminării acelui efect legat de taxarea de început de an pe care am făcut-o anul acesta”.

În opinia sa, această reducere nu înseamnă însă dispariția presiunilor inflaționiste, ci doar o încetinire a ritmului în care cresc prețurile.

Cristian Păun: „Problema mare este cu Parlamentul”

Întrebat despre reformele necesare pentru reducerea deficitului, profesorul de economie afirmă că principalele blocaje nu sunt la nivelul Guvernului, ci în Parlament, unde marile proiecte de reformă întârzie să fie adoptate.

Acesta a enumerat reorganizarea administrativ-teritorială, reducerea numărului de unități administrativ-teritoriale și reforma companiilor de stat printre măsurile care ar putea reduce cheltuielile publice pe termen lung.

„Problema mare este cu Parlamentul, care nu adoptă nicio lege în acest sens. Guvernul, chiar și cu puteri limitate, poate implementa legile care vin din Parlament. Dar nu vin legi din Parlament. Nu vine legea cu mai puține județe, legea cu mai puține UAT-uri, legea de privatizare a unor participații minoritare la companiile de stat. Nu vine nicio lege de acolo și atunci n-avem cum să reducem aceste cheltuieli sustenabil. Deocamdată, parlamentarii sunt în vacanță”, a concluzionat Cristian Păun.

Profesorul consideră că fără reforme structurale și fără reducerea aparatului administrativ, România va continua să se confrunte cu un deficit bugetar ridicat și cu presiuni persistente asupra inflației, chiar dacă ritmul de creștere al prețurilor va începe să încetinească în lunile următoare.