Nicușor Dan reia negocierile pentru noul Guvern. Liderii PSD, PNL, USR și UDMR, convocați la Cotroceni în încercarea de a debloca criza politică

Criza politică declanșată după căderea Guvernului în urma moțiunii de cenzură continuă să țină România fără un Executiv cu puteri depline. În acest context, președintele Nicușor Dan i-a convocat luni dimineață, la Palatul Cotroceni, pe liderii principalelor formațiuni politice care au făcut parte din fosta coaliție de guvernare, în speranța identificării unei formule capabile să obțină sprijin parlamentar.

Întâlnirea are loc într-un moment în care pozițiile partidelor rămân puternic divergente, iar schimbul de replici dintre liderii politici din ultimele zile arată că negocierile sunt departe de a ajunge la un consens.

Nicușor Dan încearcă o nouă rundă de negocieri

La discuțiile programate la ora 9:00 au fost invitați președintele PSD, Sorin Grindeanu, liderul PNL, Ilie Bolojan, președintele USR, Dominic Fritz, liderul UDMR, Kelemen Hunor, precum și reprezentantul Grupului Parlamentar al Minorităților Naționale, Varujan Pambuccian.

Șeful statului încearcă astfel să relanseze dialogul dintre formațiunile parlamentare care ar putea forma o majoritate fără sprijinul AUR.

Cu doar câteva zile înainte, aflat într-o vizită oficială la Ankara, Nicușor Dan recunoștea că negocierile sunt într-un punct dificil și că nu vede încă o soluție clară pentru depășirea blocajului politic.

Totodată, președintele a exclus posibilitatea desemnării unui premier despre care se știe din start că nu poate obține voturile necesare în Parlament.

„Nu voi propune un premier de care să ştim că nu are nicio şansă să strângă majoritatea, şi, în momentul de faţă, cele două propuneri care au fost avansate nu au şanse să strângă majoritatea. Nu o să le propun, ca să fac un exerciţiu de imagine”, a afirmat Nicuşor Dan.

Președintele a reiterat și faptul că nu ia în calcul constituirea unei majorități parlamentare care să depindă de voturile AUR, susținând că responsabilitatea găsirii unei soluții revine partidelor reprezentate în Parlament.

Schimb de acuzații între PSD și PNL înaintea întâlnirii

Consultările de la Cotroceni sunt precedate de un nou schimb dur de replici între PSD și PNL.

Vicepreședintele PNL Alexandru Muraru i-a transmis președintelui că liberalii nu sunt dispuși să refacă alianța cu social-democrații.

„Dacă credeţi că veţi combate extremismul alături de PSD, sunteţi într-o mare eroare”, i-a transmis acesta lui Nicușor Dan.

Replica PSD a venit prin președintele partidului, Sorin Grindeanu, care a acuzat PNL că încearcă să transfere responsabilitatea actualei crize politice asupra social-democraților.

„Lipsa de soluţii nu poate fi hrănită cu teze anti-PSD din partea unora care atârnau pe la mese să prindă un loc pe listele comune cu noi. Nu-i aşa, Dani Motreanu?! Nu-i aşa, Siegfried?! De şapte ani sunteţi la putere, cu patru premieri liberali, deşi n-aţi câştigat niciodată alegeri. Aţi devenit obositori şi o sursă permanentă de blocaj”, a afirmat liderul PSD.

Înaintea consultărilor de la Cotroceni, Grindeanu a transmis și un mesaj privind miza întâlnirii.

„La Cotroceni se va vedea clar cine vrea să găsească o soluţie raţională şi rezonabilă şi cine vrea să ţină România blocată în continuare pentru propriile privilegii”, a declarat acesta.

USR propune împărțirea guvernării până în 2028

În paralel, USR susține că a venit cu singura variantă concretă pentru ieșirea din impasul politic.

Ministrul interimar al Apărării și al Transporturilor, Radu Miruță, a explicat că formațiunea propune împărțirea perioadei de guvernare rămase până la alegerile din 2028 între actualele partide pro-europene.

„România are nevoie de un guvern. Preşedintele a spus foarte clar că nu-şi doreşte ca din acel guvern să facă parte AUR. Şi atunci ecuaţia are doar patru variabile: PSD, PNL, UDMR şi USR. Noi, de la începutul acestei agitaţii pe care a generat-o PSD cu AUR, am spus: oameni buni, dacă votaţi picarea guvernului braţ la braţ cu AUR, nu vă mai bazaţi pe noi. Nu e ca şi cum vă facem o surpriză astăzi. USR a fost constant pe aceeaşi decizie de la început”, a declarat Miruță.

Potrivit acestuia, soluția propusă presupune o guvernare prin rotație.

„Dintre toate partidele politice care au pus pe masă o condiţie care blochează absolut orice, USR este singurul care a venit cu o soluţie de deblocare. Şi anume, dacă noi cu PSD spunem că nu mai stăm în aceeaşi încăpere, pentru că n-a fost serios, n-a vrut reformă, a dat cu guvernul la o parte şi a avut şase miniştri în fostul guvern pe care acum îl critică, atunci hai să împărţim timpul de acum până când are mandat acest Parlament, în 2028. Fie la doi, fie proporţional cu numărul de voturi. O perioadă guvernăm noi, împreună cu PNL şi UDMR, iar cealaltă perioadă, proporţională cu voturile PSD, guvernează PSD. USR este cel care a spus că este de acord să dea votul unui guvern PSD în aceste condiţii”, a afirmat ministrul.

Miruță acuză PSD că întârzie formarea noului Executiv

Ministrul interimar susține că PSD a acceptat în principiu ideea unei noi rotații guvernamentale, însă ar fi impus condiția ca social-democrații să preia primii conducerea Executivului.

„PSD vine şi spune: bine, USR, sunt cumva de acord cu ce propuneţi voi, dar vreau eu primul. Întrebarea mea este: ce îţi dă ţie dreptul să ceri asta? Ai fost într-un guvern cu şase miniştri şi mai aveai câteva luni în care premierul era susţinut de toate aceste partide. Ce te-a mânat în lupta asta? A venit cu această chichiţă, cu această inovaţie, ca să complice lucrurile”, a spus Radu Miruță.

Acesta a respins și acuzațiile potrivit cărora USR ar fi blocat negocierile.

„Dacă şi într-un mod exagerat s-ar putea pune problema că a blocat USR ceva, înseamnă că a blocat ceva ce era o soluţie. Dar nu era o soluţie. Eu m-aş bucura să fie USR atât de relevant încât să blocheze un aranjament între PSD şi PNL. E foarte clar: dacă PSD cu PNL ar vrea să facă asta, n-ar mai fi nevoie de USR. Deci unde este blocajul adus de USR?”, a adăugat ministrul.

Întâlnirea de luni de la Palatul Cotroceni este considerată una dintre cele mai importante de după declanșarea crizei politice, întrucât ar putea clarifica dacă există premisele formării unei noi majorități parlamentare sau dacă blocajul politic va continua în perioada următoare.