Adrian Negrescu avertizează că românii își schimbă radical obiceiurile de consum: Vor ajunge să meargă la supermarket ca la muzeu, să admire produsele

Românii își analizează tot mai atent fiecare cheltuială, iar această schimbare de comportament începe să fie vizibilă în aproape toate sectoarele de consum. Adrian Negrescu afirmă că fenomenul nu mai reprezintă doar o percepție, ci este confirmat de indicatorii economici și de evoluția pieței. Analistul economic avertizează că, dacă tendința continuă, efectele se vor extinde de la bugetele gospodăriilor la întreaga economie românească.

Adrian Negrescu explică de ce românii renunță la cumpărăturile impulsive și aleg doar produsele considerate necesare

Adrian Negrescu susține că schimbarea comportamentului de consum este una dintre cele mai importante transformări economice din ultimii ani, pe fondul inflației, al incertitudinii fiscale și al scăderii încrederii populației în evoluția economiei. Dacă în urmă cu doar câțiva ani achizițiile erau făcute frecvent din impuls, în prezent tot mai mulți consumatori cântăresc fiecare cheltuială și își pun întrebarea dacă produsul respectiv este cu adevărat necesar sau dacă își permit să îl cumpere.

De la cumpărăturile din supermarket până la achizițiile de electrocasnice, mobilier, automobile ori vacanțe, românii manifestă o prudență tot mai accentuată, iar consumul este orientat în primul rând către strictul necesar.

„Conceptul de «economie a fricii» captează foarte precis psihologia actuală a pieței. Parcurgem, din păcate, o perioadă în care piața din România traversează o etapă marcată de o prudență extremă. Trecerea de la un consum bazat pe impuls și dorință la unul dictat de necesitate și utilitate strictă este deja vizibilă în cifre”, explică Adrian Negrescu, analist economic, pentru Adevărul.

Analistul spune că anticipa această evoluție încă din urmă cu doi ani și consideră că realitatea confirmă avertismentele lansate atunci privind schimbarea profundă a comportamentului consumatorilor.

„Anticipam acest fenomen când, încă de acum doi ani, avertizam că românii vor ajunge să meargă la supermarket ca la muzeu, să admire produsele și să nu și le poată permite. Spuneam că vom ajunge să trăim sub semnul promoțiilor, al vânzărilor la suta de grame, iar realitatea confirmă, practic, că românii s-au înscris, de voie, de nevoie, în cursa promoțiilor, un fel de «Jocurile Foamei» în variantă românească”, afirmă analistul.

În opinia sa, una dintre cele mai evidente consecințe ale acestei schimbări este orientarea consumatorilor către produse mai ieftine și renunțarea la mărcile premium.

„Asistăm, în primul rând, la efectul de «trading down». Oamenii renunță la brandurile premium în favoarea mărcilor proprii ale supermarketurilor (private label). Coșul de cumpărături rămâne similar ca volum, dar scade semnificativ ca valoare și calitate percepută”, continuă el.

Același fenomen este vizibil și în cazul achizițiilor de valoare mare, unde consumatorii amână investițiile până când acestea devin absolut necesare.

„În al doilea rând, vedem o contracție a bunurilor de folosință îndelungată. Vânzările de electrocasnice, mobilier și electronice, precum noile generații de smartphone-uri, înregistrează cicluri de înlocuire mult mai lungi. Cumpărăturile se fac preponderent pentru a înlocui un produs defect, nu pentru un simplu upgrade”, este de părere Adrian Negrescu.

Ce categorii de români sunt cele mai afectate și ce efecte poate produce reducerea consumului în economie

Analistul economic arată că efectele acestui climat de incertitudine sunt resimțite în toate categoriile sociale, însă intensitatea diferă în funcție de nivelul veniturilor și de capacitatea fiecărei familii de a absorbi scumpirile și presiunea asupra bugetului.

„Acest climat de incertitudine lovește diferit segmentele demografice, însă schimbarea de paradigmă este vizibilă la toate nivelurile de venit. Cei mai afectați sunt cei cu veniturile cele mai mici, mai ales cei plătiți cu salariul minim pe economie, familiile cu copii și pensionarii. Pentru ei, bugetul este absorbit aproape integral de alimentele de bază și facturile la utilități, lăsând zero spațiu pentru alte cheltuieli. Altfel spus, focusul este exclusiv pe supraviețuire”, punctează acesta.

Potrivit lui Adrian Negrescu, schimbările sunt evidente și în cazul gospodăriilor cu venituri medii, care reduc cheltuielile considerate neesențiale pentru a-și menține echilibrul financiar.

„În cazul familiilor cu venituri medii acționează efectele «economiei fricii». Se taie drastic din bugetele pentru vacanțe, ieșiri la restaurant și divertisment pentru a menține un standard de viață iluzoriu”, mărturisește Adrian Negrescu.

Analistul subliniază că nici persoanele cu venituri ridicate nu sunt ferite de efectele acestui climat economic.

„Nici cei cu venituri ridicate nu sunt imuni la această criză. Impactul nu se vede în coșul zilnic, ci în deciziile majore de capital. Amână achiziția de imobile, mașini de lux sau investiții riscante, preferând lichiditatea sau activele sigure”.

Adrian Negrescu avertizează că, dacă această tendință de reducere a consumului se va accentua, consecințele nu vor afecta doar gospodăriile, ci întregul mediu economic.

„Dacă acest comportament defensiv se accentuează, unda de șoc se va propaga rapid în întreaga structură a economiei românești, care este dependentă istoric de consumul intern. Marjele de profit ale retailerilor se vor comprima. Companiile vor fi forțate să își regândească lanțurile de aprovizionare, să reducă stocurile de produse premium și să intre în războaie agresive ale prețurilor, ceea ce poate duce la falimente în rândul afacerilor mici și mijlocii”, crede el.

În același timp, analistul apreciază că mediul de afaceri reacționează deja la scăderea cererii și la incertitudinile fiscale.

„Mediul de afaceri reacționează în oglindă la frica populației. În fața unei cereri anemice, companiile vor amâna sau anula planurile de extindere și modernizare. Incertitudinea privind viitoarele modificări ale pragurilor de impozitare sau ale cotelor TVA va bloca și mai mult capitalul în conturi”.

Totodată, Adrian Negrescu consideră că diminuarea consumului poate afecta direct veniturile statului și poate alimenta un mecanism economic dificil de inversat.

„O încetinire a consumului lovește direct în încasările la bugetul de stat, din TVA și accize. Într-o perioadă în care deficitul bugetar este deja o problemă cronică, ce necesită finanțare prin datorie publică, scăderea veniturilor din consum ar putea forța statul să crească din nou presiunea fiscală, alimentând astfel un cerc vicios al stagnării”.

Analistul economic apreciază că schimbarea nu este una temporară, ci reflectă transformarea profundă a modului în care românii își gestionează banii și își planifică achizițiile.

„Pe ansamblu, suntem martorii unei modificări profunde și, foarte probabil, ireversibile pe termen mediu. Nu asistăm doar la o criză ciclică obișnuită, ci la o suprapunere de șocuri – inflație, criză politică și impredictibilitate fiscală internă – care au modificat arhitectura psihologică a consumatorului. Nu vom ieși prea repede din această criză de consum”.

În evaluarea sa, revenirea la un nivel mai ridicat al consumului depinde de reducerea inflației și de creșterea veniturilor populației, însă consideră că aceste condiții sunt greu de îndeplinit pe termen scurt.

„Și asta, bineînțeles, doar în condițiile în care va scădea inflația, iar veniturile lor vor crește. Două condiții care, din păcate, au șanse mici să devină realitate în următorii doi ani”, conchide el.