Ce avea un angajat în anii 2000 și ce îi este mai greu să obțină astăzi. Analiza lui Radu Georgescu

Economistul Radu Georgescu a publicat o analiză despre schimbările economice din ultimele decenii, comparând perioada dezvoltare a capitalismului din anii 1960–1970 cu realitatea economică actuală.

Radu Georgescu face o comparație între economia anilor 2000 și cea din 2026

Economistul susține că nivelul de prosperitate al clasei de mijloc a fost diferit în trecut și ridică întrebări despre puterea de cumpărare a oamenilor din prezent.

„Unii spun că trăim cea mai bună perioadă economică din toate timpurile. Eu cred că, de fapt, suntem pe un trend descrescător. Iar direcția nu e prea optimistă. Eu cred că apogeul economic al civilizației umane a fost în America anilor 1960–1970. Atunci a fost apogeul capitalismului”, a scris Radu Georgescu.

Potrivit economistului, modelul capitalist din acea perioadă era construit în jurul unei clase de mijloc care putea susține un anumit nivel de trai. El a explicat că, în acei ani, într-o familie muncea de multe ori o singură persoană, iar veniturile permiteau achiziția unei locuințe, a unei mașini, efectuarea unor vacanțe și susținerea studiilor pentru copii.

„Capitalismul a avut la bază ideea prosperității clasei de mijloc. În acei ani, doar bărbatul muncea într-o familie. Aveau bani să-și cumpere casă, mașină, să facă vacanțe și să-și trimită cei 3–4 copii la facultate”, a precizat acesta.

Comparația dintre salariile din trecut și cele din prezent

Radu Georgescu a comparat această situație cu cea actuală, afirmând că, în prezent, două persoane dintr-o familie pot avea venituri, dar întâmpină dificultăți mai mari în cumpărarea unei locuințe sau în susținerea cheltuielilor pentru copii.

„În 2026, muncesc și soțul, și soția, și tot nu au bani să-și cumpere o casă. Nu mai au copii. Cei care au copii nu mai au bani să-i trimită la facultate. Maximul capitalismului în România, cred eu, a fost în perioada 2000–2008”, a transmis economistul.

Acesta a amintit perioada de început a anilor 2000, când mai multe companii multinaționale au intrat pe piața din România și au oferit salarii considerate ridicate pentru acea perioadă.

„Pentru cei care nu știu: în acea perioadă au venit multe multinaționale în România. Un salariu de job entry-level în companii gen Connex sau Dialog era 450$. Aceste salarii minime se plăteau în orice departament – contabilitate, call center, vânzări”, a afirmat Radu Georgescu.

Economistul a relatat și propria experiență profesională, menționând că a început activitatea ca junior în anul 2000, într-o firmă de contabilitate multinațională, cu un salariu de 450 de dolari. În aceeași perioadă, spune acesta, prețul unei garsoniere în București era de aproximativ 4.000 de dolari.

Puterea de cumpărare și beneficiile angajaților

„Eu am intrat în 2000 ca junior într-o firmă de contabilitate multinațională și am avut tot un salariu de 450$. O garsonieră în București, în anii 2000, era 4.000$. Deci un junior își putea cumpăra o garsonieră cu 10 salarii”, a scris economistul.

Radu Georgescu a precizat că, potrivit experienței sale, în acea perioadă a reușit să cumpere, din economiile provenite din salariu, o garsonieră și un apartament de trei camere, fără accesarea unui credit.

„În 4 ani, am cumpărat, din banii strânși din salariu, o garsonieră și un apartament de 3 camere — fără să fac niciun credit. În 2026, probabil unui junior îi trebuie 100 de salarii ca să-și cumpere o garsonieră”, a menționat acesta.

Pe lângă nivelul veniturilor, economistul a vorbit și despre beneficiile oferite angajaților de companii în acea perioadă. El a susținut că firmele aveau bugete pentru activități suplimentare, precum cursuri, evenimente interne sau deplasări.

„Firmele aveau bani și pentru altceva, nu doar pentru salarii. Aveau bugete de team-building, protocol, cursuri, distracție etc. Eu în fiecare an am fost la team-building în străinătate: Elveția, Bulgaria, Egipt. La birou aveam bufet cu prăjituri și dozator de suc”, a punctat Radu Georgescu.

Critici privind evoluția economiei bazate pe împrumuturi

Economistul a mai spus că a participat alături de echipa companiei la turnee sportive în Europa și că angajații participau anual la cursuri în afara țării.

„Am mers cu echipa de fotbal a firmei în turnee prin Europa. În fiecare an eram obligați să mergem la cel puțin 2 cursuri în străinătate. Cu 500 de euro puteai să stai 10 zile oriunde în Europa, cu tot cu transport cu avionul”, a afirmat acesta.

În opinia lui Radu Georgescu, diferența dintre nivelul de trai al angajaților din multinaționale în anii 2000 și cel actual este legată de scăderea puterii de cumpărare. El a asociat această schimbare cu modul în care economia globală a evoluat în ultimele două decenii.

„În 2026, un angajat dintr-o multinațională are o putere de cumpărare infinit mai mică decât un angajat din 2000. De ce s-a întâmplat asta? În ultimii 20 de ani, economia s-a bazat pe împrumuturi și tipărirea de bani fără număr”, a transmis economistul.

Acesta a mai spus că, în ciuda creșterii cantității de bani aflate în circulație, mulți oameni resimt o presiune financiară mai mare.

„Deși s-au tipărit camioane întregi de bani, oamenii se simt tot mai săraci. La un moment dat, schema asta cu împrumutul și tipăritul de bani se rupe”, mai scrie Radu Georgescu.

Exemplul Greciei și întrebările despre viitor

Economistul a indicat Grecia ca exemplu pentru efectele pe termen lung ale presiunilor economice și a făcut referire la schimbările observate în nivelul de trai.

„Cel mai bine se vede în Grecia. Stau și mă uit la mașinile de pe stradă. 80% dintre ele au peste 15–20 de ani. Un Dacia Duster pare un Ferrari pe străzile din Grecia”, a scris acesta.

Radu Georgescu a precizat că nu știe cât va continua modelul economic bazat pe împrumuturi și emisiuni monetare și a ridicat întrebări despre evoluția pieței auto din România în următorii ani.

„Nu știu cât va mai ține schema asta, cu împrumutul și tipăritul de bani în România. De asemenea, nu știu ce mașini vor fi pe străzile din România peste 5–10 ani. Să fie economie”, a concluzionat Radu Georgescu în postarea de pe social media.