UniCredit: BNR ar putea începe reducerea dobânzii-cheie în 2027, pe fondul scăderii inflației spre 5,5% la finalul acestui an

Banca Națională a României (BNR) ar putea începe reducerea dobânzii-cheie în 2027, pe fondul temperării inflației și al diminuării presiunilor interne asupra prețurilor, estimează UniCredit. Potrivit scenariului băncii, inflația ar urma să scadă la aproximativ 5,5% până la sfârșitul acestui an.

BNR ar putea începe reducerea dobânzii-cheie în 2027, pe fondul scăderii inflației spre 5,5% la finalul acestui an

Banca Națională a României (BNR) ar putea începe reducerea ratei dobânzii de politică monetară în 2027, în condițiile în care inflația este estimată să scadă la aproximativ 5,5% până la finalul acestui an, de la aproape 10% în prezent, potrivit Eszter Gargyan, strateg FX pentru Europa Centrală și de Est în cadrul UniCredit.

Aceasta a explicat că, atât în Serbia, cât și în România, se estimează că băncile centrale vor menține neschimbată rata dobânzii de politică monetară pe parcursul acestui an, întrucât inflația se menține peste nivelul-țintă. În cazul României, șocul inflaționist este determinat în principal de factori de ofertă, reflectând, în mare parte, majorările de taxe și ajustarea prețurilor la energia electrică pentru gospodării.

Potrivit ei, pe măsură ce efectele acestor măsuri vor ieși din baza de comparație a indicelui prețurilor de consum, inflația ar urma să coboare spre 5,5% până la sfârșitul acestui an. Ulterior, în 2027, factorii dezinflaționiști ar urma să devină mai pronunțați, pe fondul contracției consumului populației și al diminuării presiunilor inflaționiste interne. În acest context, BNR ar putea începe reducerea ratei dobânzii de politică monetară în cursul anului viitor. Declarațiile sale au fost făcute cu ocazia lansării raportului macroeconomic trimestrial aferent trimestrului al doilea din 2026, dedicat evoluțiilor din Europa Centrală și de Est și inteligenței artificiale.

Referitor la contextul global, Gargyan a apreciat că economia se îndreaptă către un mediu mai favorabil după șocul inițial din luna martie. Ea a arătat că acesta reprezenta scenariul de bază al UniCredit, potrivit căruia fluxurile de transport prin Strâmtoarea Ormuz urmau să înceapă să se normalizeze treptat începând din această vară.

Ea a remarcat că prețul petrolului se situează deja semnificativ sub nivelurile maxime înregistrate în perioada martie–mai, însă a avertizat că situația rămâne fragilă din cauza negocierilor aflate încă în desfășurare între SUA și Iran, precum și a perturbărilor ocazionale ale traficului maritim prin Strâmtoarea Ormuz. Din acest motiv, fluxurile de transport prin această rută sunt încă departe de a reveni la normal.

Totodată, ea a subliniat că cea mai mare parte a rezervelor-tampon de petrol a fost deja epuizată. În aceste condiții, banca estimează că prețul petrolului se va menține în intervalul 77–80 de dolari pe baril în a doua jumătate a acestui an, urmând să se normalizeze treptat spre 70 de dolari pe baril în cursul anului viitor. Potrivit acesteia, această evoluție creează un context mai favorabil pentru economiile din Europa Centrală și de Est.

În opinia sa, scăderea prețurilor la energie contribuie la îmbunătățirea balanțelor comerciale și la reducerea presiunilor asupra prețurilor, care au afectat cererea de consum și care încep să se diminueze. Acest proces oferă un sprijin suplimentar dezinflației. Eszter Gargyan a mai precizat că transmiterea scumpirii energiei în inflație a fost mai limitată în Europa Centrală și de Est datorită măsurilor de reglementare adoptate pe scară largă de guverne. Ea a oferit ca exemple Ungaria, Polonia și Serbia, unde au fost introduse plafoane pentru prețurile carburanților.

„În Serbia şi în România, ne aşteptăm ca băncile centrale să menţină neschimbată dobânda de politică monetară în acest an, întrucât inflaţia rămâne peste nivelul-ţintă. În România, însă, acest şoc inflaţionist este determinat în principal de factori de ofertă, ceea ce înseamnă că reflectă parţial majorările de taxe şi ajustarea preţurilor la energia electrică pentru gospodării. Pe măsură ce efectele majorărilor de taxe şi ale ajustării preţurilor la energia electrică vor dispărea din baza de comparaţie a indicelui preţurilor de consum, inflaţia este aşteptată să coboare spre 5,5% până la sfârşitul acestui an, de la aproape 10% în prezent.

Ulterior, în 2027, se vor manifesta mai puternic factorii dezinflaţionişti, pe fondul contracţiei consumului populaţiei şi al diminuării presiunilor inflaţioniste interne. Acest context ar trebui să permită Băncii Naţionale a României să înceapă reducerea ratei dobânzii de politică monetară în cursul anului viitor.

Acesta a fost scenariul nostru de bază, respectiv că fluxurile de transport prin Strâmtoarea Ormuz vor începe să se normalizeze treptat începând din această vară. În ceea ce priveşte preţul petrolului, cotaţiile se situează deja semnificativ sub nivelurile maxime înregistrate în perioada martie-mai. Cu toate acestea, situaţia rămâne fragilă, pe fondul negocierilor încă în desfăşurare dintre Statele Unite şi Iran şi al perturbărilor ocazionale ale traficului maritim prin Strâmtoarea Ormuz. În consecinţă, fluxurile de transport prin această rută sunt încă departe de a reveni la normal.

Prin urmare, estimăm că preţul petrolului se va menţine în intervalul 77-80 de dolari pe baril în a doua jumătate a acestui an, urmând să se normalizeze treptat spre 70 de dolari pe baril pe parcursul anului viitor. Acest lucru creează un context mai favorabil pentru economiile din Europa Centrală şi de Est.

Acest lucru oferă un sprijin suplimentar procesului de dezinflaţie. În ansamblu, transmiterea scumpirii energiei în inflaţie a fost mai limitată în Europa Centrală şi de Est, datorită măsurilor de reglementare adoptate pe scară largă de guverne. În unele state, precum Ungaria, Polonia şi Serbia, au fost introduse plafoane pentru preţurile carburanţilor”, a afirmat Gargyan.

Toate economiile din Europa Centrală și de Est, cu excepția Ungariei și Cehiei, ar putea readuce inflația în țintă până la sfârșitul lui 2027

Gargyan a arătat că alte state au ales să combată efectele scumpirii energiei în principal prin reduceri de taxe.

Potrivit ei, cel mai puternic impact inflaționist s-a înregistrat în România și Bulgaria, unde măsurile adoptate au constat, în principal, în plafonarea marjelor comerciale și acordarea unor subvenții țintite pentru gospodăriile cu venituri reduse. Ea a precizat că instituția estimează o diminuare treptată a impactului inflaționist generat de scumpirea carburanților în a doua jumătate a acestui an, ceea ce ar urma să contribuie la îmbunătățirea perspectivelor privind evoluția inflației în 2027.

În opinia sa, acest context oferă băncilor centrale un grad mai ridicat de încredere în evoluția economiei. Gargyan a afirmat că toate statele din Europa Centrală și de Est care nu fac încă parte din zona euro sunt așteptate să readucă inflația în intervalul-țintă până la sfârșitul anului 2027. Excepțiile sunt Ungaria și Cehia, unde inflația este estimată să crească pe parcursul acestui orizont de prognoză.

Ea a explicat că, în cazul Ungariei, această evoluție este determinată de eliminarea treptată a plafoanelor de preț introduse de guvernele anterioare, proces anticipat pentru a doua jumătate a acestui an. În ceea ce privește Cehia, ea a arătat că majorarea inflației este alimentată în principal de presiunile inflației de bază și de efectele de bază statistice. Din acest motiv, banca centrală cehă este singura din regiune care a trecut la înăsprirea politicii monetare și la majorarea dobânzilor.

Referindu-se la perspectivele economice, Gargyan a apreciat că evoluția favorabilă anticipată a inflației sugerează că băncile centrale vor continua să adopte o abordare prudentă și vor menține, pentru moment, ratele dobânzilor de politică monetară la nivelurile actuale.

„Cel mai puternic impact inflaţionist s-a înregistrat în România şi Bulgaria, unde majoritatea măsurilor au constat fie în plafonarea marjelor comerciale, fie în acordarea unor subvenţii ţintite pentru gospodăriile cu venituri reduse. Estimăm că impactul inflaţionist generat de scumpirea carburanţilor se va diminua treptat în a doua jumătate a acestui an, ceea ce va conduce la o ameliorare a perspectivelor privind inflaţia în 2027.

După cum se poate observa, toate ţările din Europa Centrală şi de Est care nu fac încă parte din zona euro sunt sunt aşteptate să readucă inflaţia în intervalul-ţintă până la sfârşitul anului 2027. Excepţiile sunt Ungaria şi Cehia, unde inflaţia este estimată să crească pe acest orizont de prognoză”, a punctat Gargyan.