Avertisment pentru băncile centrale: Reducerea prea rapidă a dobânzilor poate prelungi inflația. Ce spun economiștii despre riscurile pentru economie

Băncile centrale trebuie să manifeste prudență înainte de a începe un nou ciclu de reducere a dobânzilor, avertizează economiști și reprezentanți ai instituțiilor financiare internaționale. În opinia acestora, o relaxare prematură a politicii monetare ar putea menține inflația peste nivelurile urmărite și ar risca să compromită progresele obținute în ultimii ani în lupta cu scumpirile.

Subiectul a fost dezbătut în cadrul primului Dialog privind politica monetară organizat la Tașkent, eveniment la care au participat reprezentanți ai Fondului Monetar Internațional (FMI), ai mai multor bănci centrale și specialiști din mediul academic.

Principala concluzie a fost că, după perioada marcată de pandemie, crize energetice și perturbări ale lanțurilor de aprovizionare, băncile centrale trebuie să își păstreze credibilitatea și să evite decizii pripite privind reducerea dobânzilor.

Economiștii avertizează asupra riscului unei relaxări premature

Participanții la conferință au atras atenția că etapa actuală este una mult mai complicată decât perioada în care băncile centrale au majorat agresiv dobânzile pentru a combate inflația.

Potrivit acestora, chiar dacă în multe economii inflația începe să se tempereze, există riscul ca reducerea prea rapidă a costului creditării să ducă la reaprinderea presiunilor asupra prețurilor.

Athanasios Orphanides, profesor la Institutul de Tehnologie din Massachusetts (MIT) și fost guvernator al Băncii Centrale a Ciprului, a afirmat că experiența ultimilor ani arată cât de costisitoare pot fi erorile de evaluare a inflației.

„Dacă ne uităm la experiența post-pandemică, multe bănci centrale din întreaga lume nu au calibrat corect politica monetară și au ajuns la o inflație semnificativ mai mare decât definițiile stabilității prețurilor pe care le vizau”, a declarat Orphanides pentru Euronews.

Acesta consideră că există riscul ca unele instituții monetare să înceapă prea devreme procesul de relaxare.

„Mă tem că există riscul ca multe bănci centrale să aibă în vedere o relaxare a politicilor monetare prea devreme.”

Șocurile din ultimii ani au schimbat modul în care trebuie luate deciziile

Specialiștii au subliniat că una dintre cele mai mari provocări pentru băncile centrale este reprezentată de succesiunea șocurilor economice din ultimii ani.

Pandemia, criza energetică și problemele din lanțurile globale de aprovizionare au demonstrat că inflația poate evolua diferit față de modelele economice utilizate anterior.

Koba Gvenetadze, reprezentant rezident al FMI în Uzbekistan, consideră că experiența acumulată în această perioadă trebuie valorificată în elaborarea politicilor monetare.

„Au existat șocuri repetate în ultimii cinci ani și de aceea lecțiile învățate din aceste șocuri și schimbul de experiențe sunt absolut foarte importante”, a declarat aceasta pentru Euronews.

Oficialul FMI a explicat că pandemia a demonstrat că inclusiv șocurile de ofertă pot genera efecte persistente asupra inflației.

„Am învățat din experiența COVID, de exemplu, că, chiar dacă există șocuri de ofertă care au impact asupra inflației, poate că la început acestea nu au impact asupra inflației, dar ulterior pot începe să aibă impact asupra inflației”, a spus ea.

Țintirea inflației rămâne principalul instrument al băncilor centrale

În opinia lui Athanasios Orphanides, menținerea unui regim de țintire a inflației reprezintă în continuare cea mai eficientă soluție pentru păstrarea stabilității economice.

Acesta susține că băncile centrale trebuie să își concentreze politica monetară asupra controlului inflației, chiar și în perioade marcate de incertitudine.

„Un cadru care funcționează foarte bine, în opinia mea, și acesta este cadrul care a fost adoptat în ultimii ani și în Uzbekistan, este țintirea inflației”, a spus el.

Profesorul a explicat că acest mecanism oferă un punct de sprijin pentru întreaga economie.

„Concentrându-se pe stabilizarea inflației și menținerea stabilității prețurilor, banca centrală oferă pur și simplu baza pentru toate celelalte ajustări care trebuie să aibă loc atunci când economia este afectată de șocuri.”

Uzbekistanul, exemplu de reducere a inflației

În cadrul conferinței au fost prezentate și rezultatele obținute de Uzbekistan după adoptarea unor reforme economice și a unui regim bazat pe țintirea inflației.

Potrivit datelor prezentate de banca centrală a țării, rata inflației a scăzut de la aproape 20% în 2018 la 5,5% în luna mai 2026.

În același timp, și așteptările populației și ale mediului de afaceri privind evoluția prețurilor s-au redus semnificativ, coborând de la aproximativ 20% la aproape 10%.

Economiștii consideră că această evoluție este importantă deoarece succesul politicii monetare depinde nu doar de reducerea efectivă a inflației, ci și de încrederea populației că prețurile vor rămâne stabile pe termen lung.

Scade și utilizarea dolarului în economie

Banca Centrală a Uzbekistanului a prezentat și date privind reducerea gradului de dolarizare a economiei, un indicator urmărit atent de investitori.

Potrivit instituției, ponderea depozitelor în valută a scăzut de la aproape 50% la aproximativ 20%, iar creditele denominate în dolari au coborât de la 54% la 37%.

Autoritățile consideră că această evoluție reflectă o încredere mai mare în moneda națională și contribuie la eficiența politicii monetare.

Directorul Departamentului de Politică Monetară al Băncii Centrale a Uzbekistanului, Samigjon Inogamov, a precizat că reformele vor continua.

„Vom menține condiții monetare restrictive pentru a ne atinge ținta de inflație și pentru a consolida credibilitatea politicii monetare.”

Oficialul a adăugat că banca centrală urmărește dezvoltarea piețelor financiare locale, liberalizarea contului financiar și consolidarea pieței de capital, măsuri considerate esențiale pentru stabilitatea economică pe termen lung.