Economia globală intră într-un punct critic în a doua jumătate a anului. Care sunt punctele vulnerabile

După primele șase luni ale anului, marcate de conflicte geopolitice, volatilitate pe piața petrolului și o evoluție accelerată a sectorului inteligenței artificiale, economiștii estimează că a doua parte a lui 2026 va fi influențată de o serie de riscuri interconectate.

Principalele riscuri economice globale de urmărit în a doua jumătate a anului 2026

Unul dintre factorii decisivi rămâne evoluția acordului fragil dintre Statele Unite și Iran, care poate influența direcția piețelor energetice și a economiei globale. Potrivit unui raport realizat de Oxford Economics, perioada următoare depinde de mai multe elemente care se pot amplifica reciproc. Menținerea acordului de pace dintre SUA și Iran este considerată un punct central pentru modul în care se vor manifesta celelalte riscuri economice.

„Durabilitatea sa va determina dacă economia globală va beneficia de o dezinflație din partea energiei sau va absorbi un al doilea șoc petrolier”, a declarat economistul-șef global Ryan Sweet în raport, numind acordul „domino-ul cheie care va determina dacă alte riscuri sunt amplificate sau atenuate”.

Oxford Economics anticipează, de asemenea,  o accelerare a economiei mondiale în a doua jumătate a anului, cu o creștere anualizată estimată la 3,1%, comparativ cu 1,6% în prima jumătate. Evoluția ar fi susținută în principal de scăderea prețurilor la petrol, care ar putea sprijini veniturile gospodăriilor. Totuși, Ryan Sweet apreciază că obținerea unui acord de pace stabil rămâne „o situație dificilă”.

Petrolul și efectele unui posibil nou șoc energetic

În scenariul în care armistițiul dintre SUA și Iran se menține, Oxford Economics estimează că prețul mediu al petrolului Brent ar putea ajunge la aproximativ 70 de dolari pe baril. Un astfel de nivel ar contribui la reducerea inflației și ar putea îmbunătăți condițiile financiare pentru piețele emergente și evaluările companiilor tehnologice.

În schimb, o deteriorare a situației nu s-ar limita la piața petrolului. Schimburile de atacuri dintre Statele Unite și Iran au crescut riscul ca acordul interimar de încetare a luptelor să fie afectat. Armata americană a anunțat atacuri asupra Iranului după ce Teheranul ar fi lovit trei nave în Strâmtoarea Hormuz, iar Iranul a răspuns prin atacuri asupra unor obiective din Bahrain și Kuweit.

Totuși, aceste acțiuni au urmat un tipar similar cu alte incidente produse în perioada armistițiului fragil, iar niciuna dintre părți nu a anunțat imediat retragerea din negocieri. Prețul petrolului a reacționat la tensiunile din regiune, crescând cu peste 3%, iar cotația petrolului Brent a depășit miercuri dimineață nivelul de 76 de dolari pe baril.

„O rupere a unui acord de pace nu numai că va crește prețurile petrolului, dar ar spori și presiunea asupra lanțurilor de aprovizionare cu inteligență artificială din Asia, ar obliga băncile centrale să fie agresive, ar înăspri condițiile financiare și ar putea schimba rezultatul alegerilor intermediare din SUA și din Israel”, a declarat Sweet.

Diferențe între estimările privind evoluția petrolului

Prognozele privind prețul petrolului diferă semnificativ între instituțiile financiare. Morgan Stanley estima într-o analiză publicată în luna mai că petrolul ar putea ajunge la aproximativ 90 de dolari pe baril până la finalul anului, cu circa 20 de dolari peste estimarea Oxford Economics.

Banca Mondială are o perspectivă mai prudentă, anticipând un preț mediu al petrolului Brent de aproximativ 94 de dolari pe baril pentru acest an și estimând că ritmul de creștere a produsului intern brut global ar putea încetini la 2,5% în 2026.

Ryan Sweet a indicat că traficul prin Strâmtoarea Hormuz reprezintă unul dintre indicatorii importanți pentru evaluarea stabilității acordului.

„Traficul prin Strâmtoarea Hormuz este un indicator bun. Acordul prevedea restabilirea completă a traficului prin punctul de blocare în termen de 30 de zile, făcând din mijlocul lunii iulie primul termen limită fix. O revenire susținută la 75% sau mai mult din traficul de dinainte de război până la mijlocul lunii iulie ar crește șansele ca acordul să fie valabil și invers”, a declarat Sweet.

Un alt element urmărit este posibilitatea ca Iranul să invoce oficial clauza referitoare la Liban prevăzută în acord, precum și natura unui eventual răspuns, militar sau diplomatic.

Tarife comerciale, lanțuri de aprovizionare și inteligență artificială

Comerțul internațional reprezintă un alt risc pentru perspectivele economice. Tarifele vamale americane introduse prin Secțiunea 122 urmează să expire pe 24 iulie, însă Washingtonul pregătește noi măsuri comerciale prin Secțiunea 301.

Oxford Economics estimează că aceste schimbări ar putea majora ratele tarifare efective începând de la sfârșitul lunii iulie, în condițiile în care Statele Unite urmăresc să mențină venituri lunare din taxe vamale cuprinse între 25 și 30 de miliarde de dolari.

Și Uniunea Europeană adoptă o poziție mai fermă în relația comercială cu China. Comisia Europeană are deschise peste 50 de anchete de apărare comercială împotriva Chinei, comparativ cu 17 în urmă cu un an, și intenționează să prezinte o strategie extinsă de securitate economică până în septembrie.

Aceste tensiuni comerciale se suprapun cu expansiunea rapidă a industriei inteligenței artificiale, sector care a avut un rol important în evoluția piețelor financiare. Oxford Economics arată că industria americană de inteligență artificială depinde în mare măsură de semiconductori și componente hardware produse în Asia de Nord-Est și Sud-Est. O perturbare suplimentară a transporturilor prin Strâmtoarea Hormuz ar putea afecta aceste lanțuri de aprovizionare.

Banca Reglementelor Internaționale a avertizat că dezvoltarea inteligenței artificiale este tot mai dependentă de „finanțare circulară” între producătorii de cipuri, companiile de cloud și laboratoarele de inteligență artificială, precum și de credit privat mai puțin reglementat.

Zhang Tao, șeful departamentului Asia-Pacific al BRI, a atras atenția că dependența sectorului de finanțarea nebancară ar putea face ca o eventuală corecție a industriei să fie mai rapidă și mai amplă decât o criză bancară tradițională.

Politica monetară și calendarul electoral

Ryan Sweet a analizat și posibilitatea unei corecții majore în sectorul tehnologic: „Am creat un așa-numit scenariu de prăbușire tehnologică, în care acțiunile companiilor tehnologice din SUA scad cu 25% pe parcursul unui an”, a declarat el pentru Euronews.

Potrivit economistului, un asemenea scenariu ar putea provoca o „oprire totală” a economiei americane, cu efecte asupra exportatorilor de tehnologie și asupra încrederii investitorilor la nivel global. În această situație, creșterea economică mondială ar fi cu 1,1 puncte procentuale sub estimarea de referință a Oxford Economics pentru anul următor.

Politica monetară reprezintă un alt element urmărit de economiști. Oxford Economics estimează că marile bănci centrale ar putea adopta o poziție mai moderată decât anticipează în prezent piețele financiare, însă direcția s-ar putea schimba dacă situația din Strâmtoarea Hormuz se agravează sau dacă apar presiuni asupra sectorului inteligenței artificiale.

Analiștii, cu ochii pe alegerile din SUA, Israel și Germania

Un test important este decizia Rezervei Federale privind dobânda, programată pentru sfârșitul lunii, după publicarea datelor privind piața muncii din iunie.

În perioada următoare sunt urmărite și alegerile intermediare din Statele Unite din noiembrie, alegerile generale din Israel programate pentru sfârșitul lunii octombrie și alegerile regionale din Germania din septembrie, care pot influența politica economică europeană.

Oxford Economics menționează și factori care ar putea susține economia, precum creșterea productivității generate de inteligența artificială și rezistența economiei Uniunii Europene în al doilea trimestru.

„Dacă societățile comerciale ar absorbi compresia marjelor generată de creșterea prețurilor la energie fără a reduce investițiile și a retrage liniile de credit, acest lucru ar consolida argumentul că impulsul de bază al economiei este mai bun decât ne așteptam”, a mai declarat Sweet pentru Euronews.

De asemenea, mai precizează că abaterea obișnuită a prognozelor Oxford Economics este de aproape un punct procentual, iar incertitudinea asociată estimărilor actuale este mai mare decât în mod normal.