Boom-ul inteligenței artificiale ar putea declanșa o nouă criză financiară. Avertismentul Băncii Reglementelor Internaționale

Investițiile uriașe în inteligența artificială au alimentat în ultimii ani creșterea spectaculoasă a burselor și au dus acțiunile marilor companii tehnologice la maxime istorice. Totuși, Banca Reglementelor Internaționale (BRI) avertizează că această expansiune rapidă ascunde riscuri financiare importante, iar o eventuală corecție a pieței ar putea avea efecte asupra întregii economii mondiale.

În Raportul Economic Anual, instituția supranumită „banca centrală a băncilor centrale” atrage atenția că ritmul fără precedent al investițiilor în infrastructura destinată inteligenței artificiale creează vulnerabilități similare celor observate înaintea altor bule speculative din istorie.

BIS: mesajul este unul de „urgență”

Raportul publicat de Banca Reglementelor Internaționale arată că investițiile masive în inteligența artificială încep să genereze dezechilibre financiare care ar putea amplifica efectele unui eventual șoc economic.

La prezentarea concluziilor, directorul general al instituției, Pablo Hernández de Cos, a transmis că mesajul adresat autorităților este unul de „urgență”, subliniind că măsurile trebuie adoptate înainte ca o eventuală corecție să facă ajustările mult mai costisitoare.

Potrivit BRI, investițiile accelerate în acest sector au contribuit la creșterea economiei globale în ultimul an, însă amploarea cheltuielilor începe să ridice semne de întrebare privind sustenabilitatea lor.

Peste un trilion de dolari investiți în doar doi ani

Raportul estimează că cei mai mari cinci giganți tehnologici care dezvoltă infrastructură pentru inteligența artificială vor investi peste 1 trilion de dolari în perioada 2025-2026.

Nivelul acestor investiții depășește însă ritmul de creștere al profiturilor și al fluxurilor de numerar disponibile, ceea ce obligă unele companii să contracteze împrumuturi importante pentru a-și continua planurile de dezvoltare.

BRI apreciază că această competiție este alimentată de convingerea că doar câțiva jucători vor domina piața inteligenței artificiale, motiv pentru care companiile continuă să investească masiv, chiar dacă rentabilitatea pe termen lung rămâne incertă.

Comparații cu marile bule speculative din istorie

Autorii raportului compară actualul boom al inteligenței artificiale cu alte episoade speculative majore.

Documentul amintește de mania canalelor din secolul al XIX-lea, de explozia investițiilor în căile ferate britanice, de electrificarea economiei și de bula dot-com de la începutul anilor 2000.

Potrivit BRI, toate aceste revoluții tehnologice au pornit de la inovații reale, însă investițiile au ajuns, la un moment dat, să depășească randamentele economice pe care le puteau genera.

Raportul arată că fiecare dintre aceste episoade s-a încheiat „cu o eventuală inversare a investițiilor, inducând recesiuni la nivelul întregii economii”.

Finanțarea din spatele boom-ului ridică noi semne de întrebare

Un alt risc identificat de BRI îl reprezintă mecanismele prin care sunt finanțate investițiile în inteligența artificială.

Instituția vorbește despre fenomenul denumit „finanțare circulară”, prin care producătorii de cipuri și furnizorii de servicii cloud investesc în laboratoare de inteligență artificială, iar acestea cumpără ulterior echipamente și servicii chiar de la investitorii inițiali.

În plus, o parte importantă a finanțării provine din fonduri speculative și din vehicule de credit privat, care sunt supuse unor reguli de supraveghere mai puțin stricte decât băncile comerciale.

Potrivit lui Zhang Tao, reprezentantul BRI pentru Asia și Pacific, această structură de finanțare ar putea transforma o eventuală încetinire a investițiilor într-o corecție mai rapidă și mai severă decât o criză bancară tradițională.

Centrele de date ascund costuri tot mai mari

Raportul atrage atenția și asupra modului în care marile companii tehnologice contabilizează investițiile în centrele de date.

În multe cazuri, echipamentele sunt amortizate pe perioade mai lungi, ceea ce reduce cheltuielile raportate și face ca profiturile să pară mai ridicate decât indică situația reală a fluxurilor de numerar.

Problema este că procesoarele specializate utilizate pentru inteligența artificială s-ar putea învechi mult mai repede decât estimările actuale, ceea ce ar putea obliga companiile să suporte costuri suplimentare importante pentru înlocuirea echipamentelor.

Economistul Stijn Van Nieuwerburgh, de la Universitatea Columbia, estimează că extinderea infrastructurii pentru inteligența artificială ar putea necesita investiții de aproximativ 8 trilioane de dolari în următorii șase ani.

Inteligența artificială începe să influențeze și inflația

Potrivit raportului, efectele dezvoltării accelerate a inteligenței artificiale nu se mai limitează la piețele financiare.

Unii economiști avertizează că investițiile masive în servere și centre de date încep să influențeze și prețurile componentelor electronice.

Producătorii de cipuri prioritizează componentele destinate infrastructurii AI, ceea ce pune presiune asupra pieței memoriei și a dispozitivelor de stocare utilizate și în electronicele de consum.

În acest context, Apple a majorat recent prețurile pentru MacBook-uri, iPad-uri și alte produse, invocând o „creștere extraordinară a cererii de memorie și stocare” și precizând că „nu a mai văzut niciodată o creștere atât de mare și atât de rapidă a prețului unei componente”.

Cererea uriașă de energie poate alimenta noi scumpiri

Raportul atrage atenția și asupra impactului energetic al dezvoltării inteligenței artificiale.

Potrivit estimărilor Goldman Sachs, centrele de date vor genera aproape jumătate din creșterea consumului de energie electrică din Statele Unite până în 2030.

În același timp, prețurile energiei electrice pentru consumatori sunt estimate să crească cu aproximativ 6% anual în 2026 și 2027.

BRI subliniază că extinderea rapidă a infrastructurii AI pune deja presiune asupra costurilor energiei și asupra inflației. Totuși, instituția arată că, pe termen lung, inteligența artificială ar putea avea și un efect opus, dacă promisiunile privind creșterea productivității economice se vor materializa și vor compensa costurile actuale.