Inteligența artificială începe să împingă inflația din SUA în sus. Boom-ul AI ar putea obliga Fed să crească dobânzile

Inteligența artificială trebuia să aducă productivitate mai mare și, în timp, costuri mai mici. Înainte ca aceste beneficii să apară însă, investițiile uriașe în AI încep să producă efectul opus în Statele Unite, punând presiune pe prețuri și complicând misiunea Rezervei Federale de a readuce inflația la 2%.

Produsele tehnologice, care în mod tradițional se ieftineau, ar putea deveni o sursă de inflație

Timp de aproape două decenii, Rezerva Federală a Statelor Unite a putut conta pe un fenomen aproape constant. Calculatoarele, telefoanele mobile și alte produse tehnologice deveneau mai performante, în timp ce prețurile lor scădeau.

Boom-ul inteligenței artificiale începe să schimbe această situație, potrivit Market Watch.

Investițiile masive făcute de Alphabet, compania-mamă a Google, Meta Platforms, Amazon și Microsoft în dezvoltarea AI și în construirea centrelor de date generează o cerere uriașă pentru cipuri, memorii, servere și alte echipamente.

Economiștii Helen Lao și Avery Shenfeld de la CIBC Capital Markets consideră că Statele Unite intră într-o perioadă în care devine tot mai evident că inteligența artificială contribuie, per total, la creșterea inflației.

Un indicator relevant este categoria din indicele american al prețurilor de consum care include calculatoarele, perifericele și dispozitivele inteligente pentru locuințe.

Prețurile produselor din această categorie au scăzut aproape în fiecare an începând din 2006, uneori chiar și cu 16%. Excepția a fost anul 2021, când pandemia a determinat milioane de americani să lucreze de acasă și să investească în calculatoare și echipamente pentru birou.

În 2026, prețurile sunt din nou pe cale să crească, pentru numai a doua oară în perioada analizată.

Cipurile și memoriile sunt tot mai căutate pe măsură ce investițiile în AI explodează

Shawn DuBravac, economist-șef al Global Electronics Association, consideră că situația actuală este fără precedent. Una dintre cauze este deficitul persistent al componentelor necesare infrastructurii pentru inteligență artificială, iar presiunile ar putea continua câțiva ani.

Efectele încep deja să ajungă la consumatori.

Apple a anunțat în urmă cu două luni majorări de preț cuprinse între 100 și 500 de dolari pentru Mac-uri și iPad-uri, pe fondul problemelor de aprovizionare cu memorii generate inclusiv de cererea venită din industria AI. Și telefoanele mobile, inclusiv iPhone-urile, s-ar putea scumpi în acest an.

Economiștii estimează că numai scumpirea echipamentelor informatice ar putea adăuga între 0,1 și 0,2 puncte procentuale la rata anuală a inflației.

Problema este că impactul inteligenței artificiale nu se oprește aici.

Sutele de miliarde investite în centre de date pun presiune și pe costurile din construcții

Marile centre de date necesare dezvoltării AI sunt clădiri complexe, echipate cu un număr foarte mare de servere și cu sisteme puternice de răcire și alimentare cu energie.

Companiile investesc sute de miliarde de dolari în asemenea infrastructură, ceea ce determină creșterea cererii pentru materialele și echipamentele necesare construcției.

În iulie, costurile materialelor folosite pentru construcțiile industriale au fost cu 5,3% mai mari decât cu un an înainte. Este cel mai ridicat ritm de creștere înregistrat după perioada pandemiei.

Expansiunea centrelor de date poate transmite astfel presiunile inflaționiste către sectoare care, la prima vedere, nu par direct legate de inteligența artificială.

Boom-ul bursier generat de AI îi determină pe americanii bogați să cheltuiască mai mult

Mai există un efect indirect. Creșterea spectaculoasă a acțiunilor companiilor asociate cu inteligența artificială a majorat averea multor investitori americani.

O parte dintre aceștia transformă câștigurile bursiere în consum, cumpărând automobile, locuințe, ambarcațiuni și alte bunuri scumpe. Cererea suplimentară poate alimenta, la rândul ei, creșterea prețurilor.

Oxford Economics estimează că cei mai bogați 20% dintre americani cumpără în prezent mai mult de jumătate dintre automobilele noi vândute în Statele Unite.

Stephen Juneau, economist pentru SUA la Bank of America, arată că AI acționează astfel în două direcții. Pe de o parte, majorează costurile componentelor electronice. Pe de altă parte, creșterea averilor susține cererea consumatorilor.

Economiștii CIBC estimează că, luate împreună, efectele boom-ului AI ar putea adăuga până la 0,4 puncte procentuale la inflația americană în 2026.

Fed urmărește o inflație de 2%, dar indicele preferat de banca centrală este mult peste țintă

Situația este importantă pentru Rezerva Federală deoarece inflația se află deja peste obiectivul său.

Indicele de bază al cheltuielilor de consum personal, core PCE, indicatorul preferat de Fed pentru urmărirea inflației, a crescut cu 3,7% în cele 12 luni încheiate în iunie. Ținta băncii centrale este de 2%.

În asemenea condiții, un plus de până la 0,4 puncte procentuale generat de investițiile asociate inteligenței artificiale devine semnificativ.

Oficialii Fed discutau anul trecut mai ales despre beneficiile pe care AI le-ar putea avea asupra productivității. În principiu, dacă angajații devin mai productivi, companiile pot produce mai mult la costuri mai mici, ceea ce poate reduce presiunile asupra prețurilor.

Aceste beneficii ar putea apărea însă mai târziu.

Președintele Fed New York, John Williams, a indicat recent inteligența artificială drept principala sa preocupare în privința inflației.

Inteligența artificială ar putea ajunge să contribuie chiar la o nouă majorare a dobânzilor

Presiunile provenite din alte zone ale economiei ar putea fi temporare. Efectele tarifelor impuse de administrația Trump s-au diminuat, iar eventualele scăderi ale prețului petrolului ar putea reduce o parte dintre presiunile inflaționiste.

Investițiile în inteligența artificială sunt însă construite pentru o perioadă mult mai lungă.

Într-un scenariu nefavorabil, economiștii avertizează că boom-ul AI ar putea contribui la menținerea inflației americane în jurul nivelului de 3% în 2026. O asemenea evoluție ar putea determina Rezerva Federală să majoreze din nou dobânzile.

Costurile mai mari de finanțare s-ar transmite apoi către creditele ipotecare, cardurile de credit și alte împrumuturi.

Economiștii CIBC remarcă astfel un paradox. O tehnologie promovată pentru capacitatea sa de a crește productivitatea și de a reduce costurile ar putea deveni, cel puțin pe termen scurt, unul dintre motivele pentru care Fed ar ajunge să majoreze dobânzile.

Explicația ține de momentul în care apar efectele. Economiile și câștigurile de productivitate generate de AI sunt așteptate mai târziu. Costurile investițiilor masive necesare pentru construirea infrastructurii sunt suportate însă acum.