BNR a revizuit în creștere prognoza de inflație pentru finalul anului. Mugur Isărescu: Mai avem o creștere suplimentară a prețurilor pe care trebuie să o avem în vedere

Banca Națională a României (BNR) a revizuit în creștere prognoza de inflație pentru finalul anului 2026, de la 5,5% la 6,1%, după ce a inclus în estimări efectele secetei, caniculei și crizei energetice. Guvernatorul Mugur Isărescu a declarat joi, la prezentarea Raportului asupra inflației din august 2026, că banca centrală se așteaptă în continuare la o scădere puternică a inflației, care ar urma să revină în intervalul țintei în trimestrul IV din 2027. El a afirmat totodată că procesul de consolidare fiscală trebuie continuat, însă, în opinia sa, nu sunt necesare noi majorări de taxe.

BNR a revizuit în creștere prognoza de inflație pentru finalul anului

Noua prognoză indică o inflație de 6,1% la finalul anului 2026, cu 0,6 puncte procentuale peste nivelul anticipat în raportul precedent. Pentru sfârșitul anului 2027, estimarea a fost majorată de la 2,9% la 3,4%.

Isărescu a explicat că BNR include în scenariul de bază doar evoluțiile considerate suficient de certe, în timp ce evenimentele cu un grad ridicat de incertitudine sunt tratate drept riscuri. El a arătat că ipotezele privind mediul extern pornesc de la o normalizare treptată a tranzitului prin Strâmtoarea Ormuz, fără a exclude episoade de volatilitate, care pot deveni chiar mai severe, având în vedere schimbările rapide observate în ultimele luni.

Banca centrală menține perspectiva unei corecții puternice a inflației în trimestrul al treilea din 2026

În noul raport, banca centrală menține perspectiva unei corecții puternice a inflației în trimestrul al treilea din 2026, în principal după disiparea efectelor statistice asociate majorării TVA, accizelor și prețurilor energiei electrice din anul anterior. Comparativ cu raportul precedent, traiectoria anticipată a inflației a fost însă revizuită în sus din cauza crizei din Golful Persic, a secetei severe și a creșterii chiriilor administrate de stat.

Guvernatorul a explicat că estimarea pentru decembrie 2026 a fost majorată deoarece au fost introduse în scenariul de bază elemente considerate acum certe, precum canicula, seceta și impactul acestora asupra producției de electricitate și asupra situației energetice din România. Chiar și în aceste condiții, BNR apreciază că tendința generală rămâne una de scădere, iar inflația ar urma să intre în intervalul de variație din jurul țintei în trimestrul IV din 2027.

„La prognoză spunem de la început că lucrăm cu ceea ce este aproape cert, dacă nu în totalitate cert, în prezent. Restul le trecem la riscuri. Nu putem să introducem în prognoză ipoteze, previziuni mai mult sau mai puțin fondate. Deci coordonatele mediului extern se bazează pe ipoteza normalizării treptate a tranzitului prin Strâmtoarea Ormuz, fără a exclude posibile episoade de volatilitate. S-ar putea să fie chiar mai mult decât episoade de volatilitate și ultimele luni ne-au arătat că aici, de la o zi la alta, se poate schimba perspectiva”, a declarat guvernatorul BNR.

Isărescu a insistat că direcția generală a prognozei rămâne descendentă, iar banca centrală speră ca, în lipsa unor factori care să schimbe această traiectorie, inflația să ajungă în interiorul țintei în ultimul trimestru din 2027.

O parte importantă a presiunilor asupra prețurilor din acest an provine din energie și combustibili. Potrivit datelor BNR, combustibilii contribuie cu 1,1 puncte procentuale la inflația prognozată pentru finalul lui 2026, în timp ce pentru anul următor contribuția este estimată la numai 0,2 puncte procentuale.

„Prognoza noastră arată așa. Deci scădere rapidă, puternică a inflației până spre sfârșitul anului, cu fluctuații, mai ales în ultimele luni ale acestui an. Colegii au introdus, față de prognoza anterioară, o ușoară creștere, de la 5,5 la 6,1 pentru decembrie. De ce? Pentru că s-a introdus ceea ce acum este cert: canicula, seceta și impactul asupra producției de electricitate și, în general, impactul în ceea ce privește situația energiei în România. Dar chiar cu 0,5 puncte peste, tendința este de scădere și, în continuare, să intre în intervalul de variație din jurul țintei în trimestrul IV 2027”, a explicat Isărescu.

Până la sfârșitul acestui an sunt așteptate noi creșteri ale prețurilor la combustibili

Guvernatorul a arătat că până la sfârșitul acestui an sunt așteptate noi creșteri ale prețurilor la combustibili și că prognoza de 6,1% include o componentă energetică semnificativă. Pentru anul următor, banca centrală estimează că această componentă se va diminua considerabil. El a precizat că inflația CORE2 ajustat este estimată la aproximativ 3,5% la finalul lui 2026, peste prognoza anterioară, în principal din cauza secetei, dar și a efectelor crizei energetice și ale combustibililor, traiectoria rămânând totuși descendentă.

„Avem, în esență, o menținere a perspectivei de corecție amplă în acest trimestru, reducere aproape la jumătate a ratei inflației anuale, ca urmare a disipării efectelor statistice directe asociate majorării cotelor de TVA, accizelor și prețurilor energiei electrice din anul anterior. Și, treptat, pe parcursul anului următor, intrăm în ținta de inflație. Scădere treptată a inflației și noi sperăm ca, în lipsa unor factori care pot să schimbe această traiectorie, să ajungem în interiorul țintei în trimestrul IV 2027”, a mai spus guvernatorul.

Proiecția BNR indică o inflație CORE2 ajustat de 5,4% în trimestrul IV din 2026, comparativ cu 4,8% în raportul din mai, și de 3,1% la sfârșitul anului 2027, față de 2,5% în prognoza precedentă.

Traiectoria inflației de bază este influențată de scumpirile serviciilor de telecomunicații din iulie și ale polițelor RCA, de deprecierea recentă a leului, de efectele indirecte ale șocului energetic și de eliminarea plafonării adaosului comercial la alimentele de bază în ianuarie 2027. În sens opus, BNR estimează că vor acționa disiparea acestor șocuri, efectele consolidării fiscale, temperarea costurilor salariale și ajustarea descendentă a anticipațiilor inflaționiste.

Printre principalele incertitudini ale prognozei se numără evoluția conflictelor geopolitice și a crizei energetice. BNR menționează ca riscuri noi escaladări ale conflictelor, volatilitatea piețelor financiare globale, eventuale perturbări simultane ale traficului prin Strâmtoarea Ormuz și Bab el-Mandeb, afectarea livrărilor de petrol și condițiile meteorologice extreme.

„Pentru acest an, mai avem o creștere suplimentară a prețurilor la combustibili, pe care trebuie să o avem în vedere. Dacă vă uitați, 6,1% la sfârșitul acestui an are o componentă energetică, în partea albastră, substanțială față de anul următor, când credem că această componentă se va diminua mult, să nu spunem că va dispărea. CORE2 ajustat, la sfârșitul acestui an, rezonabil, ca să spun așa, în jur de 3,5%, reprezintă în continuare ceva peste prognoza anterioară, tot datorită secetei, dar este descendent în traiectorie și, în parte, și datorită efectelor crizei energetice și a combustibilului. Dar traiectoria este descendentă”, a declarat Isărescu.

Riscurile privind prețurile materiilor prime, în special cele energetice și alimentare, sunt mai degrabă orientate în sensul creșterii

Isărescu a afirmat că, în prezent, banca centrală nu poate anticipa momentul în care se va încheia conflictul din Golf și că riscurile privind prețurile materiilor prime, în special cele energetice și alimentare, sunt mai degrabă orientate în sensul creșterii. El a remarcat însă că, până în prezent, bunurile alimentare au contribuit mai degrabă la dezinflație, înregistrând cea mai redusă creștere dintre componentele indicelui prețurilor de consum.

„În momentul actual, nu putem să ne aventurăm să spunem că se va termina războiul din Golf mâine, peste o lună sau două. Nu avem aceste date care să ne ajute să prezentăm o asemenea perspectivă. La prețurile materiilor prime, în special componente energetice și bunuri alimentare, mai degrabă în sensul creșterii sunt riscurile și, în principal, ele probabil că vor influența și bunurile alimentare. Dar, până acum, dacă ne uităm la indicele prețurilor de consum recent prezentat, bunurile alimentare au acționat mai degrabă în sensul dezinflației, deci au avut creșterea cea mai mică”, a afirmat Isărescu.

În ceea ce privește politica fiscală și de venituri, guvernatorul a subliniat importanța finalizării PNRR și a continuării consolidării fiscale. El a declarat că acest proces nu necesită noi majorări de taxe, ci menținerea direcției actuale, chiar dacă vor exista presiuni sociale și salariale, în special în sectorul bugetar.

Isărescu a atras atenția și asupra expirării schemei de protecție a consumatorilor pentru prețul gazelor naturale și asupra tensiunilor care pot apărea pe piața muncii, deși aceasta este mai puțin tensionată decât în trecut.

„În ceea ce privește deciziile administrative și cele privind politica fiscală și de venituri, în ambele sensuri, mizăm pe finalizarea programului PNRR. Mizăm pe el, este esențial. Cu suișurile și coborâșurile de rigoare pe care le vedem pe scena politică, procesul de consolidare fiscală, cel puțin din punctul meu de vedere, nu necesită noi majorări de taxe, ci să păstrăm direcția. Vom avea presiuni sociale, inclusiv salariale, dar consolidarea fiscală trebuie să continue și pe termen mediu”, a declarat acesta.

Datele prezentate de BNR indică o deteriorare a cererii interne

Datele prezentate de BNR indică o deteriorare a cererii interne. Deficitul de cerere agregată se adâncește, iar perspectivele economiei pe termen scurt rămân rezervate. Consumul privat și-a accentuat scăderea pe fondul declinului puterii de cumpărare, al restrângerii accesului la creditare și al nivelului redus de încredere al consumatorilor. În același timp, investițiile continuă să crească, dar într-un ritm mai lent, iar banca centrală consideră că majorarea potențialului productiv al economiei depinde în mod fundamental de accelerarea absorbției fondurilor europene. Pe piața muncii sunt observate condiții mai relaxate, ca urmare a ajustărilor ocupării și a unor creșteri salariale mai modeste.

Consiliul de Administrație al BNR a decis în ședința din 10 august să mențină dobânda-cheie la 6,50% pe an. Rata dobânzii pentru facilitatea de creditare a rămas la 7,50%, iar cea pentru facilitatea de depozit la 5,50%.

Isărescu a respins criticile potrivit cărora banca centrală ar fi dat dovadă de lipsă de curaj prin faptul că nu a redus încă dobânda de politică monetară. El a argumentat că inflația se situează în continuare semnificativ peste nivelul dobânzii-cheie și că, în prezent, România se află într-o situație neobișnuită în Europa din perspectiva dobânzilor reale negative.

„Nu a fost o lipsă de curaj, că am citit această drăgălășenie la adresa noastră, ci a fost probabil, dar e bine și așa, un exces de responsabilitate. Trebuie să avem în vedere că și la nivelul actual de 8% al inflației, aceasta este sensibil peste rata de politică monetară sau, de-a-ntoarselea, rata de politică monetară este sensibil sub rata inflației. Și nicăieri în lume nu se mai practică dobânzi real negative”, a declarat guvernatorul.

Guvernatorul a explicat că BNR a reușit să reducă inflația chiar în condițiile unei dobânzi reale negative, deoarece presiunile inflaționiste au provenit în mare măsură din factori de ofertă. El a afirmat că este evident că dobânzile vor scădea în perioada următoare, pe măsură ce inflația va continua să se reducă.

„Noi am reușit, nu este o laudă și nici o mirare, pentru că inflația a fost în special pe partea de ofertă, am reușit să o aducem în jos cu o rată real negativă. Nu a fost ușor, că nu este vorba numai de efecte directe, este vorba de anticipații, de maniera în care s-a reușit, cel puțin parțial, să stăpânim anticipațiile inflaționiste. Dar este evident că dobânzile vor scădea și rata de politică monetară va scădea în perioada următoare, pe măsură ce inflația scade”, a afirmat acesta.

În încheiere, Isărescu a precizat că nu au existat motive pentru modificarea rezervelor minime obligatorii. Următoarea ședință de politică monetară a Consiliului de Administrație al BNR este programată pentru 8 octombrie, iar pe 12 noiembrie banca centrală va prezenta următorul Raport asupra inflației.

„Discutăm acum când inflația este încă sensibil peste rata de politică monetară sau rata de politică monetară este sensibil sub rata inflației. Cum v-am spus, am fi cam singurii din Europa, nu știu dacă pot să spun din lume, care avem dobânzi real negative. La rezervele minime obligatorii n-aveam motiv să facem vreo modificare”, a conchis Isărescu.

Declarațiile lui Mugur Isărescu pot fi urmărite aici.