BNR menține dobânda-cheie la 6,50%. Inflația rămâne peste 10%, dar banca centrală estimează o scădere puternică în trimestrul III

Banca Națională a României (BNR) a decis să păstreze dobânda de politică monetară la 6,50% pe an. Decizia vine într-un moment în care inflația anuală rămâne peste 10%, iar economia a stagnat în primul trimestru din 2026.

BNR păstrează dobânda-cheie la 6,50% și nu modifică rezervele minime obligatorii

Consiliul de administrație al BNR a decis luni, 10 august, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50% pe an.

Banca centrală a păstrat și rata dobânzii pentru facilitatea de creditare Lombard la 7,50% pe an, în timp ce rata dobânzii la facilitatea de depozit rămâne la 5,50%.

Nu au fost modificate nici nivelurile rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

BNR explică deciziile prin necesitatea asigurării stabilității prețurilor pe termen mediu, în condițiile în care economia se confruntă în continuare cu incertitudini ridicate atât pe plan intern, cât și internațional.

Inflația a coborât la 10,42% în iunie, de la 10,85% în luna mai

Rata anuală a inflației s-a redus în iunie 2026 la 10,42%, de la 10,85% în luna precedentă. Scăderea a venit în principal din reducerea prețurilor la legume, fructe și ouă și din ieftinirea combustibililor.

Efectul a fost însă contrabalansat parțial de scumpirea gazelor naturale și a energiei electrice.

Privită pe întreg trimestrul al doilea, evoluția este diferită. Inflația anuală a crescut de la 9,87% în martie la 10,42% în iunie, pe fondul evoluției prețurilor la energie, combustibili și produse cu prețuri administrate, dar și al majorării chiriilor pentru locuințele de stat.

Inflația CORE2 ajustat, indicator urmărit atent de BNR deoarece elimină o serie de prețuri volatile, a crescut ușor, de la 8,2% în martie la 8,3% în iunie.

Printre cauze se află efectele indirecte ale scumpirii combustibililor, deprecierea leului în raport cu euro și evoluția prețurilor unor produse importate.

BNR estimează o scădere substanțială a inflației în trimestrul III din 2026

Noua prognoză inclusă în Raportul asupra inflației din august indică o corecție importantă a inflației în trimestrul al treilea.

Scăderea ar urma să apară pe măsură ce se epuizează efectele directe produse anterior de eliminarea plafonului pentru prețul energiei electrice și de majorarea cotelor de TVA și a accizelor.

După o evoluție ușor fluctuantă în ultimul trimestru din 2026, BNR se așteaptă ca inflația să intre pe o traiectorie descendentă graduală.

Potrivit prognozei băncii centrale, rata anuală a inflației ar urma să revină în interiorul intervalului țintei abia la sfârșitul anului 2027.

BNR avertizează însă că există în continuare riscuri importante. Printre acestea se numără evoluția prețurilor la energie electrică și alimente, seceta severă din acest an și evoluția cotațiilor petrolului.

Economia a stagnat la începutul anului, iar PIB-ul a scăzut cu 1,2% față de 2025

Datele analizate de BNR reconfirmă stagnarea activității economice în primul trimestru din 2026, după o contracție trimestrială de 1,9% în ultimele trei luni din 2025.

În comparație cu aceeași perioadă a anului trecut, Produsul Intern Brut (PIB) a scăzut cu 1,2% în primul trimestru din 2026, după un avans de numai 0,2% în trimestrul precedent.

Consumul gospodăriilor și-a accentuat ușor contracția anuală, iar formarea brută de capital fix și-a încetinit puternic creșterea, exclusiv pe fondul declinului înregistrat în sectorul public.

Pentru trimestrele II și III, datele disponibile indică însă o ușoară redresare a activității economice.

Vânzările cu amănuntul și-au temperat declinul în trimestrul al doilea, iar vânzările auto-moto și-au accelerat creșterea în aprilie și mai. Lucrările de construcții au înregistrat, la rândul lor, un salt important. În schimb, producția industrială și-a accentuat contracția față de aceeași perioadă din 2025.

BNR avertizează asupra secetei, crizei energetice și conflictului din Orientul Mijlociu

Banca centrală identifică mai multe surse importante de incertitudine pentru perioada următoare.

Seceta severă poate influența prețurile alimentelor și energiei, în timp ce evoluția petrolului poate avea efecte asupra costurilor altor materii prime și asupra prețurilor bunurilor importate.

Un alt risc vine din conflictul din Orientul Mijlociu și din criza energetică. Acestea pot afecta puterea de cumpărare și încrederea consumatorilor, activitatea și profiturile companiilor, dar și costurile de finanțare.

BNR atrage atenția și asupra incertitudinilor legate de măsurile care vor fi adoptate pentru continuarea consolidării bugetare după 2026.

În acest context, banca centrală consideră esențială absorbția fondurilor europene, în special a celor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), pentru a compensa o parte din efectele negative generate de consolidarea bugetară și de situația internațională.

Noul Raport asupra inflației va fi prezentat public pe 13 august, iar minuta ședinței de politică monetară va fi publicată pe 21 august. Următoarea ședință a Consiliului de administrație al BNR dedicată politicii monetare este programată pentru 8 octombrie 2026.