România intră în etapa decisivă a PNRR. ING: Economia dă semne de reechilibrare, dar provocările rămân

România se apropie de etapa finală a PNRR într-un context economic complicat, iar provocările se acumulează. Două analize publicate de ING THINK ne arată că, deși economia dă semne de reechilibrare, inflația, seceta și nivelul critic al Dunării continuă să pună presiune asupra perspectivelor de creștere și investițiilor.

România intră în etapa decisivă a PNRR. ING: Economia dă semne de reechilibrare, dar provocările rămân

ING THINK a publicat două noi analize macroeconomice realizate de economiștii ING Bank România, care trec în revistă principalele tendințe și provocări cu care se confruntă economia românească în această perioadă.

Prima analiză, semnată de Valentin Tătaru, economist-șef al ING Bank România, și de Ștefan Posea, economist în cadrul aceleiași instituții, arată că România intră în a doua jumătate a anului 2026 într-un context economic fragil, dar în care apar tot mai multe semnale de reechilibrare macroeconomică. În același timp, investițiile susținute din fonduri europene continuă să limiteze efectele încetinirii activității economice.

Potrivit economiștilor, reducerea ritmului de creștere a consumului, îmbunătățirea execuției bugetare și diminuarea deficitului extern contribuie la stabilizarea economiei. Cu toate acestea, evoluția din perioada următoare rămâne influențată de nivelul încă ridicat al inflației, de incertitudinile privind continuitatea politicilor publice și de ritmul implementării reformelor.

Analiza mai arată că, odată cu transmiterea în lunile august și septembrie a cererilor de plată aferente Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), anul 2026 ar putea aduce un nivel record al fondurilor europene atrase de România. Estimările ING indică o scădere a produsului intern brut (PIB) cu 0,5% în acest an, urmată de o revenire economică de 2,3% în 2027.

Analiza integrală este AICI.

Seceta și nivelul scăzut al Dunării pun presiune pe economie. ING avertizează asupra riscurilor pentru energie și industrie

Valentin Tătaru, economistul-șef al ING Bank România, analizează în cea mai recentă ediție ING THINK consecințele economice ale nivelului foarte scăzut al Dunării. Potrivit acestuia, seceta severă depășește sfera unui simplu fenomen meteorologic și reprezintă un test important pentru rezistența infrastructurii energetice, industriale și logistice a României.

Analiza evidențiază că diminuarea debitului fluviului afectează simultan producția de energie, transportul fluvial și activitatea industrială, într-un context în care economia românească traversează deja o perioadă de stagnare, iar inflația continuă să se mențină la un nivel ridicat.

Autorul apreciază că efectele actualei secete au un caracter stagflaționist deoarece încetinesc activitatea economică și, în același timp, generează presiuni asupra costurilor cu energia, transportul și, indirect, asupra producției agricole.

În opinia economistului-șef al ING Bank România, situația actuală reflectă atât impactul schimbărilor climatice, cât și consecințele întârzierilor în realizarea investițiilor în infrastructura critică. În acest context, fondurile europene și proiectele finanțate prin PNRR rămân esențiale pentru consolidarea economiei, iar succesul etapei finale a programului ar trebui măsurat și prin capacitatea acestora de a crește reziliența României în fața unor astfel de șocuri climatice.

Analiza integrală este AICI.