Misterul care îi pune pe economiști pe gânduri. Economia arată bine, dar consumatorii spun contrariul. Goldman Sachs a găsit explicația

Încrederea consumatorilor continuă să se mențină la niveluri foarte scăzute, chiar dacă mai mulți indicatori economici oferă o imagine mai bună. O posibilă explicație nu ține însă exclusiv de bani, inflație sau evoluția economiei. O analiză Goldman Sachs indică scăderea nivelului general de fericire și pesimismul privind situația lumii drept factori care pot influența tot mai puternic percepția populației.

Indicele privind sentimentul consumatorilor calculat de Universitatea din Michigan a coborât în acest an la minime record. În septembrie, indicatorul era cu 13% sub nivelul înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut, după o scădere de aproape 8% comparativ cu august.

De ce oamenii văd economia mai rău decât arată indicatorii

Economiștii încearcă de mai mult timp să explice diferența dintre percepția populației și evoluția unor indicatori economici. De la pandemia de Covid, sentimentul consumatorilor a rămas slab, inclusiv în perioade în care produsul intern brut sau piețele financiare au indicat o situație mai favorabilă.

Joseph Briggs, economist la Goldman Sachs, consideră că explicația ar putea depăși situația strict financiară a gospodăriilor.

„Sentimentul economic scăzut raportat reflectă probabil o evaluare mai fundamentală și pesimistă a stării lumii, decât a economiei”, le-a transmis Briggs clienților Goldman Sachs.

Economistul nu exclude efectele inflației asupra încrederii populației. Creșterea prețurilor continuă să exercite presiune asupra percepției consumatorilor, însă, în opinia sa, nivelul mai redus al fericirii ar putea explica o parte din diferența dintre ceea ce spun oamenii despre economie și ceea ce indică PIB-ul sau evoluția pieței bursiere.

Ponderea persoanelor care se declară „foarte fericite” a scăzut

În analiza sa, Briggs a folosit și datele General Social Survey, realizat de NORC la Universitatea din Chicago. Acestea indică faptul că nivelul fericirii nu a revenit complet după declinul produs în perioada pandemiei.

În 2016, 31% dintre respondenți se declarau „foarte fericiți”. În 2024, ponderea coborâse la 23%.

În același interval, proporția celor care spuneau că sunt „nu prea fericiți” a urcat de la 13% la 20%.

Analiza lui Briggs arată totodată că deteriorarea nivelului general de fericire a fost mai pronunțată decât cea observată în cazul satisfacției financiare. Acest lucru ar putea indica faptul că percepția negativă nu poate fi explicată doar prin situația veniturilor sau prin alte probleme economice.

Încrederea în instituții ar putea avea un rol important

O explicație asemănătoare a fost prezentată și de Joanne Hsu, directoarea sondajului privind sentimentul consumatorilor realizat de Universitatea din Michigan. Aceasta a declarat pentru CNBC că tendința descendentă observată în ultimii ani reflectă atât reducerea nivelului de fericire, cât și diminuarea încrederii în instituțiile publice.

Briggs a identificat, la rândul său, o legătură între cele două fenomene. Potrivit analizei sale, deteriorarea încrederii în instituții explică o parte disproporționat de mare din scăderea fericirii nete observată în ultimii ani.

Sentimentul consumatorilor ar putea spune mai puțin despre economie

Această evoluție ar putea avea consecințe inclusiv asupra modului în care economiștii interpretează sondajele privind consumatorii.

Dacă răspunsurile populației sunt influențate tot mai mult de factori care nu au legătură directă cu economia, îmbunătățirea PIB-ului, a piețelor financiare sau a altor indicatori nu va conduce neapărat la o revenire similară a încrederii.

În aceste condiții, Briggs consideră că indicatorii privind sentimentul consumatorilor ar putea deveni mai puțin utili pentru anticiparea evoluției economiei.