Cât costă mâncarea pentru două persoane în 2026. Cum încearcă românii să reducă cheltuielile

Bugetele pentru mâncare descrise de români într-o discuție pe Reddit variază de la aproximativ 1.000 de lei la peste 3.000 de lei lunar pentru două persoane. Participanții prezintă cheltuielile pentru cumpărături, gătit acasă și mese comandate. Unii explică modul în care își organizează meniul săptămânal pentru a limita risipa. Sumele sunt estimări personale și nu reprezintă o medie a cheltuielilor la nivel național.

Bugetele pentru mâncare diferă în funcție de cumpărături și de mesele luate în oraș

Cheltuielile pentru mâncare au devenit subiectul discuției după ce o persoană a verificat suma plătită într-o lună pentru comenzile prin Bolt Food și a hotărât, împreună cu partenerul, să le reducă. Nici cumpărăturile de la supermarket nu rezolvau însă problema: fără o listă stabilită înainte, cei doi plăteau aproximativ 300 de lei, apoi observau acasă că aleseseră mai ales „nimicuri”, insuficiente pentru pregătirea mai multor mese.

Unul dintre cuplurile menționate în răspunsuri își face aprovizionarea duminica, cu un buget săptămânal de 150–300 de lei, și estimează un total lunar de cel mult aproximativ 1.000 de lei. Organizarea meselor începe în aceeași zi, când sunt gătite unul sau două preparate pentru minimum două zile. Miercurea se mănâncă vegetarian, joia este ales un fel rapid, iar vinerea sunt consumate alimentele rămase în frigider.

Alți participanți spun că doi adulți care își pregătesc aproape toate mesele acasă cheltuiesc între 1.700 și 2.000 de lei lunar. Există și cupluri care estimează cumpărăturile la aproximativ 3.000 de lei sau chiar 3.600 de lei pe lună.

Pentru o gospodărie formată din doi adulți și un copil, un utilizator indică un buget de aproximativ 4.000 de lei. Acesta afirmă că îi este dificil să reducă suma sub 3.500 de lei, deși cumpără produse în cantități mai mari. Printre cheltuielile la care consideră că ar putea renunța se numără dulciurile, înghețata și snacksurile.

Un alt participant separă costul produselor cumpărate din supermarket de mesele plătite în oraș sau comandate și explică în ce măsură bonurile de masă acoperă cheltuielile cuplului:

„Cam 3000 lei pt două persoane strict ce luăm de la supermarket. La asta mai adăugăm cam o ieşire pe săptămână, prânzul la birou de 2-3 ori pe săptămână fiecare şi cam o comandă pe săptămână. Cam 2000 lei acoperim cu bonuri de masă (avem amândoi) deci nu resimțim aşa tare cheltuielile, dar până recent acopeream toate cumpărăturile doar din bonuri şi ne mai rămânea chiar şi pt câte un prânz la birou uneori. Ce să zic, inflaţia.

Legat de pacheţelul la birou, unde sunt acum nu se practica dar ce am văzut pe la joburile anterioare e că oamenii îşi aduceau ce găteau seara la cină, fără să fie ceva special – paste, mâncărici (de mazăre, fasole verde, cartofi, etc.), o bucată de carne cu legume şi cartofi sau orez. Dacă nu găteşti, un sandviş sau un wrap şi un cottage cheese lângă şi ai rezolvat în 3 minute”, spune un utilizator Reddit.

Într-un alt răspuns, un român descrie un buget mai ridicat pentru prepararea meselor acasă, la care se adaugă ieșirile la restaurant:

„3000-4000 lei pe gătit acasă + încă câteva ieşiri pe lună (2-3) la restaurant. Din fericire, muncim de acasă, dar dacă aş pleca la muncă mi-aş face ori sandwichuri, ori aş mânca în oraş”, a explicat un alt român.

Meniul stabilit înainte de cumpărături ajută la limitarea produselor inutile

Planificarea preparatelor pentru următoarele zile este una dintre metodele prezentate pentru controlul cheltuielilor, deoarece permite alcătuirea listei înainte de vizita la supermarket. Produsele sunt astfel alese în funcție de mesele care urmează să fie pregătite.

Un meniu care include ciorbă, paste, tocăniță și carne cu orez și legume permite identificarea ingredientelor necesare fiecărui preparat. Lista poate limita achizițiile de snacksuri, dulciuri, băuturi sau alte produse care ajung în coș fără să fie necesare pentru mesele planificate.

Rezervarea unei zile pentru consumarea alimentelor rămase în frigider este o altă variantă descrisă. Aceasta permite folosirea produselor înainte de expirare și poate elimina necesitatea de a găti o masă complet nouă.

Mâncarea pregătită pentru serviciu poate reduce cheltuielile cu prânzul

Cumpărarea prânzului în fiecare zi de lucru adaugă o cheltuială repetată la bugetul lunar, iar participanții propun folosirea unei porții din cina precedentă pentru masa de la serviciu. Printre exemple se numără pastele, mâncarea de mazăre sau fasole verde și carnea cu legume, cartofi ori orez.

Pentru persoanele care nu gătesc, un sandviș sau un wrap făcut acasă este prezentat drept o alternativă la prânzul cumpărat. Un utilizator sugerează folosirea unui sandwich maker, susținând că astfel pot fi pregătite sandvișuri asemănătoare celor din comerț, cu o cheltuială considerabil mai mică.

Produsele cumpărate în cantități mari aduc economii dacă sunt consumate

Aprovizionarea în cantități mai mari poate fi avantajoasă atunci când produsele sunt folosite integral, fără ca o parte dintre ele să fie aruncată. Orezul, pastele, conservele și produsele congelate se potrivesc acestei metode, la fel și carnea care poate fi împărțită în porții și congelată. În cazul alimentelor perisabile, cantitatea cumpărată trebuie raportată la consum.

Compararea prețurilor pe kilogram sau pe litru permite verificarea avantajului oferit de un ambalaj mai mare. Prețul afișat pentru întregul pachet nu arată, singur, dacă produsul costă mai puțin decât o variantă ambalată în cantitate mai mică.

Pe lângă alegerea cantităților, metodele discutate vizează reducerea alimentelor aruncate, organizarea meselor, comenzile mai rare și limitarea prânzurilor cumpărate. Vizitele la supermarket cu o listă stabilită anterior sunt prezentate ca o modalitate de a controla cheltuielile fără renunțarea automată la alimentele preferate. Valoarea economiilor depinde însă de bugetul și de obiceiurile fiecărei gospodării.