Mâncarea făcută la imprimantă nu mai este SF. O friptură ar putea fi gata în doar 15 minute

Mâncarea făcută la imprimantă a devenit deja o realitate în cofetării și în proiectele de cercetare. Imprimantele 3D alimentare pot modela ciocolată, legume, brânză, carne sau proteine vegetale. Tehnologia este testată inclusiv pentru prepararea unor mese adaptate pacienților din spitale și centre de îngrijire. Accesul publicului larg rămâne însă limitat de prețul aparatelor și de modul în care trebuie pregătite ingredientele.

Cum este produsă mâncarea făcută la imprimantă

Mâncarea făcută la imprimantă este obținută prin așezarea succesivă a unor straturi de ingrediente comestibile, până când preparatul capătă forma stabilită digital. Utilizatorul selectează modelul dorit, iar aparatul distribuie compoziția printr-o duză, respectând instrucțiunile transmise de calculator.

Imprimantele alimentare sunt folosite deja în cofetării și în cadrul unor proiecte de cercetare, deși tehnologia pare desprinsă dintr-un scenariu despre viitor. Aparatele disponibile în prezent costă între câteva sute și câteva mii de euro, iar ingredientele trebuie pregătite astfel încât să poată fi introduse și modelate de sistem.

Procesul de imprimare nu înlocuiește întotdeauna prepararea termică a alimentelor. Din acest motiv, primele utilizări extinse ale tehnologiei ar putea apărea în spitale și centre de îngrijire, unde mesele trebuie adaptate unor cerințe alimentare precise.

Sistemul Chocola3D poate procesa peste 26 de materiale

Funcționarea unei imprimante alimentare seamănă cu utilizarea unui poș pentru decorarea prăjiturilor, însă aparatul poate controla cu precizie forma preparatului și cantitatea fiecărui ingredient. Pasta alimentară este împinsă printr-o duză și depusă după un model realizat pe calculator.

Producătorul ucraineano-bulgar Chocola3D susține că sistemul dezvoltat poate folosi peste 26 de materiale. Lista include ciocolată, brânză, legume, carne și proteine obținute din mazăre. Imprimanta alimentară Chocola3D este utilizată deja în Ucraina, Bulgaria și Germania.

Recipientele aparatului pot fi reîncărcate, iar cumpărătorii nu sunt obligați să folosească exclusiv capsule furnizate de producător. Utilizatorul trebuie însă să stabilească parametrii corespunzători fiecărui ingredient.

Mario Jekle, specialist în tehnologia alimentelor la Universitatea din Hohenheim, estimează că imprimarea unei alternative vegetale la friptură ar putea dura între cinci și 15 minute. Intervalul se referă numai la modelarea produsului, nu la întregul timp necesar până când preparatul poate fi servit.

Alimentul imprimat trebuie să-și păstreze forma, iar anumite rețete necesită și încălzire. Experimentele realizate anterior au inclus inclusiv prăjituri produse cu ajutorul imprimantelor 3D și gătite ulterior cu lasere, ceea ce evidențiază diferențele dintre sistemele aflate în dezvoltare.

Mesele pot fi adaptate persoanelor care mestecă sau înghit cu dificultate

Personalizarea preparatelor reprezintă una dintre principalele utilizări analizate pentru imprimantele alimentare, în special în cazul persoanelor care au dificultăți de mestecare sau de înghițire. Mâncarea pasată poate fi modelată astfel încât să reproducă aspectul unor alimente cunoscute, fără ca textura adaptată pacientului să fie modificată.

Cercetătoarea Dorothee Volkert, de la Universitatea Friedrich-Alexander Erlangen-Nürnberg, a studiat această metodă, iar participanții la cercetare au avut reacții pozitive. Tehnologia poate reduce monotonia asociată meselor pasate și poate reda alimentelor forme familiare.

Compoziția preparatelor poate fi modificată pentru a conține cantități mai mari de proteine sau grăsimi, în funcție de nevoile fiecărei persoane. Imprimarea unor alimente nutritive sub forma unor animale sau personaje ar putea fi utilizată și pentru mesele destinate copiilor.

Numai 24% dintre participanții la un sondaj ar încerca acest tip de carne

Acceptarea noilor produse alimentare rămâne unul dintre obstacolele importante pentru răspândirea tehnologiei. Un sondaj Bitkom realizat în Germania, în 2025, pe un eșantion de 1.004 persoane, arată că 24% dintre respondenți ar lua în calcul consumul de carne cultivată din celule și modelată prin imprimare 3D.

Disponibilitatea de a plăti suplimentar pentru un asemenea produs este mult mai redusă. Numai 7% dintre persoanele participante la sondaj au declarat că ar achita mai mult pentru carnea cultivată și imprimată 3D decât pentru carnea convențională.

Imprimantele alimentare ar putea ajunge în locuințe peste cel puțin 5 ani

Carnea cultivată din celule nu trebuie confundată cu alternativele realizate din ingrediente vegetale, chiar dacă imprimarea 3D poate fi utilizată pentru modelarea ambelor categorii de produse. Mario Jekle estimează că răspândirea imprimantelor alimentare în locuințe va mai necesita cel puțin cinci până la zece ani.

Până atunci, principala utilizare a acestor aparate rămâne personalizarea porțiilor și a ingredientelor în funcție de cerințe alimentare precise. Tehnologia nu este considerată, în această etapă, un înlocuitor al bucătăriei tradiționale.